Fumatul în timpul sarcinii riscă să modifice ADN-ul copilului

Femeile gravide care fumează nu numai că afectează sănătatea copiilor lor, dar le-ar putea afecta şi ADN-ul acestora, susţine un nou studiu, care ar putea explica de ce copiii fumătorilor continuă să sufere de complicaţii de sănătate ulterior în viaţă, scrie news.sciencemag.org

Copiii născuţi din mame fumătoare tind să fie mai mici, să aibă o funcţie pulmonară depreciată, precum şi o incidenţă mai mare de malformaţii congenitale. Chiar şi ca adulţi, aceste persoane prezintă probleme de comportament şi de sănătate fiind mai susceptibile să sufere de astm, de dependenţa de nicotină sau abuz de substanţe.

"Avem o înţelegere limitată a mecanismelor biologice ale unor astfel de efecte", scrie epidemiologul genetic Christina Markunas si epidemiologul perinatal Allen Wilcox de la Institutul Naţional al Ştiinţei Sănătăţii Mediului Research Triangle Park, din Carolina de Nord, într-un e-mail comun pentru publicaţia Science. O posibilitate sunt aşa-numitele modificări epigenetice. Diferiţi factori de mediu - variind de la stres la dietă pot modifica compoziţia chimică a ADN-ul, activând sau dezactivând anumite gene.

Noul studiu este una dintre cele mai mari de acest fel în care s-a investigat dacă faptul că mamele fumează poate provoca astfel de schimbări. Cercetătorii au analizat sângele colectat de la 889 de nou-născuţi la scurt timp după naştere; aproximativ o treime din aceştia s-au născut din mame care au raportat că au fumat în primul trimestru. Echipa a căutat indicatori chimici numiţi grupuri de metil - doar unul dintr-o serie de modificări epigenetice ale ADN-ului.

Rezultatele studiului au fost surprinzătoare. Copiii născuţi din fumători au arătat modificări epigenetice ale ADN-ului lor care nu au fost prezente la copiii de nefumători, a raportat grupul online înainte ca studiul să fie printat în Environmental Health Perspectives. Comparativ cu copiii din mame nefumătoare, copiii născuţi din fumătorii au avut modificări în mai mult de 100 de regiuni genetice. Printre genele afectate erau cele legate de dezvoltarea fătului, dependenţa de nicotină, precum şi capacitatea de a se lăsa de fumat.

Cercetarea oferă unele dintre cele mai puternice dovezi de până acum, care evidenţiază puterea comportamentelor materne de a modela ADN-ul fătului în timpul sarcinii. Mai mult decât atât, concluziile sunt susţinute de cercetările anterioare care indicau că fumatul mamei poate modifica ADN-ul nou-născutului, a declarat Andrea Baccarelli, director al laboratorului epigenetic de la Universitatea Harvard.

Rezultatele acestei anchete pe scară largă sunt în concordanţă cu rezultatele studiilor anterioare mai mici, precum şi cu cele de cercetare care au examinat direct efectele substanţelor chimice ale ţigărilor pe celule, a observat acesta. "Este un exemplu minunat de convergenţă între studii toxicologie [din laborator] şi studiile umane."

Totuşi, rămân mai multe întrebări. Pentru început, modificările epigenetice detectate la nou-născuţi s-ar putea să nu fie stabile.

"Nu există nicio modalitate de a şti dacă aceste modificări epigenetice sunt trecătoare şi o parte din dezvoltarea normală a celulelor sau mai permanente şi cu adevărat un rezultat al expunerii la fumat", a afirmat geneticianul Valerie Knopik.

Deci, este nevoie de mai multe cercetări pentru a înţelege implicaţiile complete ale modificărilor ADN observate la sugari. Rezultatele deschid uşa mai multor întrebări cu privire la sănătatea copiilor.

"În cazul în care fumatul mamei poate modifica profilul de metilare al ADN-ului nou-născuţilor, alte expuneri la substanţe chimice din mediu, cum ar fi cele găsite în aer, în case şi în alimente noastre, pot avea, în timpul sarcinii, de asemenea, efecte epigenetice. Am zgâriat doar suprafaţa modului în care expunerile în timpul sarcinii ar putea afecta copilul", scriu Markunas şi Wilcox.