Frescele Mănăstirii Argeşului, expuse la MNAR

Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) îi aşteaptă pe iubitorii de artă românească veche, până pe 26 mai 2013, la expoziţia-eveniment ”Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului”. Expoziţia reuneşte 31 dintre cele 35 de fragmente de frescă care datează din anul 1526 şi care fac parte din ansamblul decoraţiei murale a bisericii Mănăstirii Argeşului, ctitoria voievodului Neagoe Basarab.

”Datoria noastră este să reuşim în cele şase luni, cât va fi deschisă expoziţia, să-i facem pe oameni să înţeleagă că aici sunt capodoperele artei medievale româneşti şi că nu trebuie să rateze ocazia de a le admira. Cele 31 de fragmente de frescă, expuse în aceste luni la MNAR, fac parte din cel mai preţios ansamblu de artă medievală din ţara noastră şi aparţin Bisericii Mânăstirii Argeşului, care ea însăşi este un monument emblematic. Dorinţa noastră este ca publicul să se identifice cu ele, să se simtă reprezentat de ceea ce va găsi în aceste săli şi să îşi asume ideea de patrimoniu mult mai concret decât credem noi că o poate face în momentul acesta”, a declarat pentru Epoch Times Emanuela Cernea, curator al expoziţiei, specialist în cadrul Departamentului de Artă Veche Românească.

Frescele sunt atribuite zugravului Dobromir din Târgovişte şi echipei sale, care au finalizat pictura în 1526, lucrările fiind extrase în 1882, în contextul restaurării bisericii. Fragmentele de pictură murală, prezentate publicului în cadrul expoziţiei organizate de Secţia de Artă Veche Românească, au fost salvate după Revoluţia din 1989 şi supuse unui laborios proces de restaurare efectuat pe parcursul ultimelor două decenii de numeroşi specialişti.

Pe tot parcursul expoziţiei, Muzeul Naţional de Artă îi invită pe bucureşteni să descopere valoroasele lucrări de artă românească în cadrul unei serii de evenimente dedicate publicului, printre care se numără vizite cu ghidaj gratuit şi întruniri sub genericul ”Întâlnirea de joi”.

”Aceste întâlniri cu publicul sunt deosebit de importante pentru că astfel avem ocazia să aflăm ce-şi doreşte publicul de la o expoziţie de artă veche românească şi, în felul acesta avem şansa să construim viitoarea expoziţie. În această lună, am început acţiunile din cadrul expoziţiei ”Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului” cu primul ghidaj gratuit care a avut loc sâmbătă. A fost o participare record. Am avut 40 de vizitatori. Până la încheierea expoziţiei, vor fi cel puţin două astfel de tururi ghidate pe lună şi sperăm ca în fiecare lună să avem o Întâlnire de joi, în cadrul căreia vizitatorii se vor întâlni cu personalităţi ale vieţii culturale, şi nu numai, cu care vor putea să discute concret, aplicat, despre fiecare dintre mesajele pe care le transmit fragmentele de frecă prezente în expoziţie”, a mai adăugat Emanuela Cernea, pentru Epoch Times.

Printre cele mai spectaculoase piese expuse se numără portretul votiv al lui Neagoe Basarab şi al familiei sale, portretul lui Mircea cel Bătrân, portretul domniţei Roxanda, Arhanghelul Mihail, precum şi impresionanta galerie de sfinţi militari.

Alături de fresce sunt expuse şi alte piese de patrimoniu precum caftanul lui Neagoe Basarab, din catifea brodată cu fir din argint aurit, chivotul din argint care reproduce arhitectura bisericii, lucrări de grafică din secolul al XIX-lea sau fotografii din albumul Episcopia Curtea de Argeş, realizat de Carol Popp de Szathmari în 1866 - documente preţioase care redau aspectul mănăstirii înaintea restaurării.

Exponatele sunt însoţite şi de produse multimedia care îşi propun să faciliteze comunicarea şi receptarea de către public a concluziilor cercetării fragmentelor de frescă de la Mănăstirea Argeşului. Astfel, în expoziţie vor rula un film de prezentare a intervenţiilor de restaurare şi reconstituirea virtuală 3D a poziţiilor ocupate de fragmentele de frescă în cadrul ansamblului monumental înainte de extragerea lor.

Totodată, vizitatorii expoziţiei de la MNAR vor avea la dispoziţie un touchscreen cu o aplicaţie interactivă care permite accesul la desenele şi schiţele realizate de pictorul Gheorghe Tattarescu la Curtea de Argeş în 1860, reunite în Albumul naţional, care copiază tablourile votive din interiorul bisericii şi imaginea exterioară a monumentului înainte de restaurare.

Cele 31 de fragmente de frescă sunt expuse într-un cadru special, inspirat de imaginea legendarei Mănăstiri a Argeşului ca şantier fără sfârşit, într-o continuă prefacere. Descrierea bisericii îmbrăcată în schele, consemnată de Alexandru Odobescu în 1879, este emblematică pentru destinul monumentului.