Franţa vrea să se alăture unui proiect britano-german pentru producerea de rachete terestre de înaltă precizie

Ţările europene s-au bazat până acum pe rachetele americane cu rază lungă de acţiune pentru a contracara Rusia. Însă politicile Casei Albe şi ale Kremlinului le forţează să îşi consolideze rapid propriile capacităţi de apărare.

În acest context, autorităţile franceze şi-au exprimat interesul de a participa la un program pentru dezvoltarea unei familii de rachete terestre de înaltă precizie, cu o rază de acţiune de peste 2.000 de kilometri, capabile să lovească ţinte militare din Rusia, au declarat pentru Financial Times cinci persoane familiarizate cu negocierile.

Programul a fost anunţat de Marea Britanie şi Germania în 2024 şi prevede ca noile rachete să intre în serviciu operaţional la începutul anilor 2030.

Armele ar urma să includă rachete de croazieră stealth şi rachete hipersonice care zboară la viteze extrem de mari pe traiectorii imprevizibile, scrie The Moscow Times.

Rusia utilizează pe scară largă rachete terestre în atacurile asupra Ucrainei şi menţine, de asemenea, sisteme de rachete cu rază lungă de acţiune în regiunea Kaliningrad. Acest lucru a determinat ţările europene să dezvolte arme similare pentru a descuraja agresiunea rusă.

Europa dispune de rachete lansate de pe mare şi din aer, precum britanico-francezele Storm Shadow/SCALP, cu o rază de aproximativ 300 km. Totuşi, acest lucru înseamnă că, în cazul unui conflict, avioanele de luptă, navele sau submarinele ar trebui să se apropie suficient de mult de teritoriul rus pentru a lovi ţinte aflate adânc în interiorul acestuia.

Noul program european a devenit şi mai urgent după ce Donald Trump a anulat planurile privind desfăşurarea în Germania a unui batalion de rachete Tomahawk şi a altor arme cu rază lungă de acţiune. În perioada lui Joe Biden, această iniţiativă fusese concepută drept o soluţie temporară până când Europa îşi va dezvolta propriile capacităţi de lovire de precizie la mare distanţă.

Parisul consideră că aderarea la programul britano-german ar contribui la „acoperirea decalajului” dintre armele nucleare şi cele convenţionale în sistemul de descurajare, a declarat pentru FT o altă sursă familiarizată cu negocierile.
Cele trei ţări intenţionează să discute planul la începutul lunii iunie.

Destinus, o companie deţinută de antreprenorul Mihail Kokorici, fondatorul primei companii spaţiale private din Rusia, Dauria Aerospace, dezvoltă de asemenea rachete cu rază lungă de acţiune în Europa.

În prezent, Destinus furnizează Ucrainei şi ţărilor europene drone şi mini-rachete de croazieră. Până la sfârşitul anului, compania intenţionează să înceapă producţia unei noi rachete cu o rază de peste 700 km, precum şi a unei rachete cu o rază de lovire de 2.000 km.

„Rachetele cu rază lungă de acţiune reprezintă unul dintre cele mai serioase goluri din capacităţile suverane de apărare ale Europei”, a declarat Kokorici.