Franţa recunoaşte Palestina şi solicită intervenţia forţelor ONU în Gaza
Emmanuel Macron a anunţat recunoaşterea oficială a Statului Palestina de către Franţa, prezentând un plan pentru o forţă internaţională de stabilizare mandatată de ONU în Gaza postbelică, care se aşteaptă să găsească sprijin în multe ţări, dar nu şi în Israel sau SUA, scrie Guardian.
„A sosit momentul să punem capăt războiului din Gaza, masacrelor şi morţii”, a declarat Macron în timpul unui discurs de deschidere a unui summit special în sala Adunării Generale a Naţiunilor Unite, luni seara. „A sosit momentul să se facă dreptate poporului palestinian şi, astfel, să se recunoască Statul Palestina în Gaza, Cisiordania şi Ierusalim.”
Declaraţiile au stârnit aplauze şi ovaţii din partea unor persoane din sală, Autoritatea Palestiniană (AP) salutând decizia „istorică şi curajoasă” a Franţei, dar sesiunea nu a fost urmărită de oficialii americani, iar cei israelieni au respins iniţiativa.
Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, a solicitat ca statul Palestina să devină membru cu drepturi depline al ONU, declarând în faţa Adunării Generale: „Această conferinţă marchează o etapă importantă, dar nu este sfârşitul drumului. Este doar începutul.”
Între timp, liderii arabi şi musulmani urmează să se întâlnească cu Donald Trump la New York pentru a discuta planul lor separat privind o forţă de stabilizare în Gaza, în timp ce Franţa s-a alăturat Regatului Unit, Canadei şi Australiei în recunoaşterea Palestinei ca stat.
Recunoaşterea Palestinei de către Franţa şi alte cinci state s-a desfăşurat într-un mod dramatic mai târziu în cadrul Adunării Generale a ONU, când Franţa şi Arabia Saudită au coprezidat un summit pentru a discuta viitorul unei soluţii cu două state, o foaie de parcurs către pace pe care Benjamin Netanyahu a declarat-o fără ieşire.
Luni seara, Monaco, Belgia, Andorra, Malta şi Luxemburg au recunoscut Palestina, aducând numărul total al recunoaşterilor la trei sferturi din membrii ONU.
Antonio Guterres, secretarul general al ONU, a declarat într-un discurs că statalitatea este un „drept, nu o recompensă” pentru palestinieni.
„Nimic nu poate justifica atacurile teroriste îngrozitoare din 7 octombrie ale Hamas sau luarea de ostatici”, a spus el. „Şi nimic nu poate justifica pedepsirea colectivă a poporului palestinian.”
Ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a ridiculizat sesiunea, calificând-o drept „un circ politic jenant”, iar SUA a avertizat aliaţii săi că recunoaşterea Palestinei ar putea duce la o reacţie „reciprocă” din partea Israelului, pregătind terenul pentru o criză diplomatică majoră, în contextul în care liderii mondiali se reunesc la New York pentru a celebra cea de-a 80-a aniversare a ONU.
Israelul a avertizat că ar putea răspunde la recunoaşterea Palestinei prin anexarea Cisiordaniei, citând afirmaţiile organizaţiei Hamas că recunoaşterea de către aliaţii Israelului a fost o victorie pentru gruparea teroristă.
„Nimic nu poate scuza evoluţiile din Cisiordania care reprezintă o ameninţare existenţială pentru soluţia celor două state”, a spus Guterres. „Expansiunea neîncetată a aşezărilor, ameninţarea crescândă a anexării, intensificarea violenţei coloniştilor – toate acestea trebuie să înceteze.”
Franţa a declarat că planul pentru o forţă de stabilizare ar marginaliza Hamas prin dezarmarea grupului şi excluderea acestuia de la putere.
Propunerea include o forţă mandatată de ONU pentru a asigura securitatea în Gaza, precum şi pentru a supraveghea dezarmarea Hamas şi a ajuta la instruirea forţelor de poliţie ale Autorităţii Palestiniene.
Lupta diplomatică s-a desfăşurat la New York, în timp ce Israelul şi-a intensificat atacul asupra oraşului Gaza luni, cu rapoarte privind uciderea a 37 de palestinieni pe întreg teritoriul, dintre care 30 în oraşul Gaza. Israelul a lansat săptămâna trecută o ofensivă în oraş împotriva a ceea ce a declarat a fi 3.000 de luptători Hamas ascunşi în oraş, ignorând preocupările umanitare internaţionale.
Liga Arabă a declarat în iulie că Hamas nu trebuie să mai joace niciun rol în guvernare, puterea fiind transferată unei Autorităţi Palestiniene nou alese pentru a guverna Gaza, Cisiordania şi Ierusalimul de Est. Hamas ar fi obligat să predea armele autorităţii.
Întâlnirea lui Trump, programată după discursul său în faţa Adunării Generale a ONU, este cea mai directă implicare a Casei Albe şi a statelor arabe în planurile post-încetare a focului pentru Gaza de când a fost ales preşedinte pentru a doua oară.
Trump este de aşteptat să ţină marţi un discurs agresiv în care va condamna „instituţiile globaliste”, despre care va afirma că „au deteriorat semnificativ ordinea mondială”, a declarat un purtător de cuvânt al Casei Albe într-o conferinţă de presă.
Preşedintele SUA este de asemenea aşteptat să se întâlnească cu liderii din Turcia, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Qatar şi Arabia Saudită. Nimic din ceea ce a făcut preşedintele până acum nu sugerează că împărtăşeşte opinia statelor din Golf că Autoritatea Palestiniană este o alternativă viabilă la Hamas sau că ar trebui considerată un partener pentru pace. El a impus sancţiuni oficialilor Autorităţii Palestiniene şi i-a interzis lui Mahmoud Abbas, liderul său în vârstă de 89 de ani, să vină la New York pentru a vorbi în faţa ONU. Abbas, adresându-se virtual summitului, a felicitat cele 149 de naţiuni care au recunoscut deja statul palestinian şi a cerut Hamas să predea armele Autorităţii Palestiniene, adăugând: „Condamnăm, de asemenea, uciderea şi detenţia civililor, inclusiv acţiunile Hamas din 7 octombrie 2023”.
Liderii arabi consideră reuniunea ca o şansă de a-l determina pe Trump să se pronunţe cu privire la sprijinul său pentru propunerile Ligii Arabe privind viitorul Gazei sau chiar pentru o variantă prezentată de un grup de lucru condus de Tony Blair, fostul prim-ministru britanic, şi Jared Kushner, ginerele preşedintelui. Niciunul dintre planurile de reconstrucţie nu propune expulzarea în masă a palestinienilor, o propunere pe care Trump a părut să o susţină în anumite momente. Planul Blair nu susţine în mod clar Autoritatea Palestiniană ca administrator pe termen lung al Gazei.
Statele arabe vor insista probabil că nu se vor alătura niciunei forţe internaţionale dacă Autoritatea Palestiniană reformată nu va primi un rol în viitor. De asemenea, ele doresc o foaie de parcurs către un viitor cu două state, care să excludă noi colonii israeliene sau anexarea Cisiordaniei.
Duminică, Marea Britanie a recunoscut provizoriu un stat palestinian bazat pe graniţa armistiţiului din 1949, sau „Linia Verde”, dintre Israel, Cisiordania şi Gaza, înainte de capturarea acestora în 1967.
Autoritatea Palestiniană, care exercită o guvernare civilă limitată în Cisiordania ocupată de Israel şi a fost forţată să părăsească Gaza de către Hamas în 2007, a declarat că este gata să guverneze Gaza şi Cisiordania cu sprijin internaţional.
Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, a insistat că Israelul trebuie să păstreze controlul general asupra securităţii, alături de o administraţie civilă condusă de arabi. Cu toate acestea, alţi membri ai coaliţiei sale de dreaptă doresc anexarea Gazei. Israelul a adus AP aproape de faliment prin reţinerea transferurilor lunare de venituri.
Lana Nusseibeh, ministru în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al EAU, a declarat că anexarea ar fi o linie roşie pentru EAU, deoarece „ar lovi în esenţa a ceea ce acordurile Abraham încearcă să realizeze”. EAU a semnat acordurile – negociate de Trump pentru normalizarea relaţiilor dintre Israel şi statele arabe – în 2020, în schimbul renunţării Israelului la anexarea Cisiordaniei.
Liderii EAU, care doresc să se prezinte ca naţiunea start-up a viitorului, nu au sugerat că vor părăsi acordurile, ci au afirmat că planurile pentru o mai mare integrare regională vor deveni literă moartă.
Ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a îndemnat Israelul să nu răspundă la noile recunoaşteri prin anexarea unor părţi din Cisiordania, afirmând că „expansiunea coloniştilor ameninţă însăşi viabilitatea unui stat palestinian”.
Cooper a condamnat violenţa de ambele părţi, citând „vărsarea continuă de sânge, foametea provocată de om, terorismul şi luarea de ostatici, extinderea coloniilor şi violenţa coloniştilor” şi a avertizat că „soluţia cu două state riscă să dispară sub dărâmături – asta este ceea ce vor extremiştii de ambele părţi”.
Ea a repetat afirmaţiile altora, spunând că Hamas nu poate avea niciun viitor în guvernarea Palestinei.
Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a declarat că recunoaşterea unui stat palestinian reprezintă o renegare a Hamas, întrucât planul prevede excluderea acestuia din orice rol viitor în guvernarea Gazei. El a subliniat că Adunarea Generală a aprobat deja în această lună o declaraţie de şapte pagini care prezintă „paşi tangibili, cu termene precise şi ireversibili” către o soluţie cu două state, condamnând în acelaşi timp Hamas şi solicitându-i să se predea şi să se dezarmeze.
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat: „Orice măsură care vizează anexarea ilegală a teritoriilor ocupate subminează şansele de soluţionare durabilă a conflictului. Oricât de îndepărtată ar părea în acest moment, o soluţie negociată cu două state este calea care poate permite atât israelienilor, cât şi palestinienilor să trăiască în pace, siguranţă şi demnitate. Germania consideră recunoaşterea unui stat palestinian ca un pas în plus la sfârşitul procesului. Cu toate acestea, un astfel de proces trebuie să înceapă acum.”
