Fost deputat condamnat la închisoare cere ca statul să-i dea înapoi şpaga pentru care a fost trimis după gratii

Fostul deputat Cătălin Theodor Nicolescu – condamnat în 2018 la 8 ani de închisoare şi eliberat în 2024 – cere în instanţă ca statul să-i restituie 6,2 milioane de lei, adică şpaga pentru care a fost trimis după gratii în dosarul despăgubirilor supraevaluate de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), scrie Libertatea.

Nicolescu a deschis un proces în civil pentru „reparare prejudicii erori judiciare”, acţiunea fiind respinsă pe fond de Tribunalul Bucureşti pe data de 3 noiembrie 2025.

Fostul deputat liberal a contestat soluţia, iar dosarul a ajuns acum la Curtea de Apel Bucureşti, unde are termen pe data de 3 aprilie 2026.

În 2014-2015, procurorii DNA au trimis în judecată 20 de inculpaţi, printre care politicieni, funcţionari publici şi oameni de afaceri, în două megadosare de corupţie cu prejudicii însumate la 146,5 milioane de euro prin supraevaluarea unor terenuri: Dosarul ANRP1: În această cauză au fost trimişi în judecată 12 inculpaţi, printre care şi fosta şefă a instituţiei, Ingrid Zaarour, avocata Ingrid Mocanu, fostul şef al ANI Horia Georgescu şi fostul deputat PNL Cătălin Theodor Nicolescu. Deşi în 2018, prima instanţă îi găsise pe toţi vinovaţi şi i-a trimis la puşcărie, în 2019, la Înalta Curte, doar ultimul avea să fie condamnat la 8 ani de închisoare pentru luare de mită, ceilalţi fiind achitaţi pentru abuz în serviciu după ce Curtea Constituţională a redefinit infracţiunea.

Dosarul ANRP2: Au fost trimişi în judecată 8 inculpaţi, printre care fosta şefă a DIICOT Alina Bica, fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean şi afaceriştii Dorin Cocoş şi Gheorghe „Stelu” Stelian. În 2018, în acest dosar, Alina Bica a fost achitată pe fond, iar cu privire la inculpaţii din conducerea ANRP, judecătorii au pronunţat pedepse grele cu executare. Ulterior, în apel, în anul 2022, Înalta Curte a dispus încetarea procesului penal, după ce Curtea Constituţională a pronunţat deciziile care au dat startul „marii prescripţii”.

În esenţă, judecătorii au reţinut în motivare că toţi cei care făceau parte din Comisia de Stabilire a Despăgubirilor nu aveau competenţă în evaluarea proprietăţilor imobiliare şi nu înţelegeau toate mecanismele prin care se fac evaluările din acest domeniu. „Pentru existenţa elementului material este necesar şi obligatoriu ca omisiunea de a îndeplini un act sau omisiunea îndeplinirii actului în mod defectuos să fie săvârşită de un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. Se constată că pentru numirea unor persoane în funcţiile de conducere din cadrul ANRP, care făceau parte de drept din Comisie, nu era necesară vreo condiţie de studii sau specializare, numirile fiind făcute pe criterii politice”, se arăta în motivarea instanţei. Printre cei achitaţi pentru abuz în serviciu s-a numărat şi Cătălin Theodor Nicolescu, însă pentru capătul de acuzare referitor la mită, acesta a fost găsit vinovat.

Articolul integral poate fi citit aici.