"Forţa argumentelor, nu pumnul în gură" - Laura Ştefan critică retorica "grupării Savonea" şi a acoliţilor săi

Experta anticorupţie Laura Ştefan a reacţionat tranşant, joi, după ce a văzut iar "vânturată public scandaloasa idee că doar cei din sistemul de justiţie au 'dreptul' de a se pronunţa despre cum funcţionează şi e organizat sistemul de justiţie."

"E profund greşit. Societatea este direct interesată ca acest serviciu public meargă bine. De aia a ieşit lumea în stradă pentru independenţa justiţiei şi împotriva amnistiei şi graţierii, ca să dau doar un singur exemplu recent. Într-o dezbatere de substanţă contează forţa argumentelor nu pumnul în gură pus celuilalt", a afirmat Laura Ştefan.

Reprezentanta Expert Forum a subliniat, într-o postare din 12 decembrie 2025, că justiţia e un serviciu public:

1. Vă propun să plecăm de la acest principiu în orice efort de reformă a sistemului judiciar. Asta înseamnă că în jurul mesei de discuţii trebuie să se afle nu doar magistraţi, că nu e o discuţie pe care o purtăm în familie la masa din bucătărie. Organizaţiile neguvernamentale care de ani de zile lucrează pe subiect şi-au câştigat dreptul la masă - altfel ne întoarcem exact la practica nocivă care a permis adoptarea modificărilor la legile justiţiei ale căror efecte ne îngrozesc azi.

2. Văd că premierul e caustic cu magistraţii - de ce se plâng acum dacă în privinţa pensiilor şi salariilor s-au înţeles de minune? Înţeleg parţial frustrarea omenească, dar ăsta nu e un mesaj sănătos de la şeful executivului. Hai să fim de acord că doar în mod absolut excepţional vom auzi voci critice pe chestiuni care privesc avantaje individuale pentru magistraţi. De fapt aici e cheia negocierilor care s-au purtat pe modificările atât de toxice la legile justiţiei, aşa s-a asigurat "liniştea". De aceea revin la ce am spus la punctul 1.

3. Dar, şi aici e un mare "dar": majoritatea cvasi-absolută pe beneficii (pensii, salarii, diurne) nu invalidează deloc efortul de rezolvare a problemelor extrem de grave despre care vorbesc, în sfârşit, magistraţii. Aşa cum e irelevant whataboutismul de tip - lasă că ştim noi cine e X, ce cheltuieli a cerut să i se acopere, ce dosare a judecat, de unde vine, câtă carte ştie. Nu suntem în situaţia în care magistraţii desfăşoară activitatea judiciară clandestin - au intrat în sistem pe regulile stabilite de lege - şi au tot dreptul să vorbească despre mediul toxic în care lucrează. De ce? Pentru că justiţia e un serviciu public.