Festivalul George Enescu, cel mai mare festival de muzică clasică organizat vreodată la Bucureşti (AP)

Regina Maria a României credea că viaţa este o celebrare glorioasă a muzicii şi cântecului. Un secol mai târziu, capitala României, Bucureşti, cunoscută cândva sub numele de 'Parisul Estului', a trăit la înălţimea motto-ului reginei, organizând cel mai ambiţios festival de muzică clasică pe care l-a văzut vreodată România, relatează AP.

Festivalul de la Salzburg, din Austria, şi festivalul de muzică desfăşurat anual, vara, la Lucerna, în Elveţia, sunt evenimente de muzică clasică mai cunoscute în circuitul european. Cu toate aceasta, Festivalul George Enescu, ajuns la a 21-a ediţie, şi-a câştigat încet dar sigur propriul nume, ajutat de directorul artistic, Ioan Holender, un muzician de origine română care a condus Opera de Stat din Viena între 1992 şi 2010.

Se estimează că aproximativ 4.500 de oameni au mers la cele 150 de concerte şi că un număr record de 120.000 de bilete au fost vândute pentru festivalul din luna septembrie, care a atras orchestre importante din Europa şi Statele Unite.

George Enescu (1881-1955) a fost compozitor român, violonist şi dirijor, care s-a mutat la Paris, la venirea la putere a comuniştilor. Festivalul începe şi se termină întotdeauna cu compoziţiile sale.

Unele bilete s-au vândut în câteva ore. Bilete la concerte au fost oferite chiar şi în cadrul unei croaziere dedicate muzicii clasice, pe Dunăre, care a mai inclus concerte în Salzburg şi Budapesta, pentru suma 7.000 de euro.

'Am fost uimit (să văd) cât de important este (festivalul) în viaţa culturală românească', a declarat Noah Bendix Balgley, concertmaistru al Pittsburgh Symphony Orchestra, care a concertat la Bucureşti pe 2 şi 3 septembrie. Potrivit acestuia, 'energia şi răspunsul publicului au fost... incredibile', iar sala complet ocupată.

Printre alte orchestre invitate la festival au fost Orchestre de Paris, Filarmonica Naţională a Rusiei, Filarmonica din München, Staatskapelle Berlin şi London Philarmonic Orchestra, care a cântat Brahms şi Enescu într-un concert dirijat de Vladimir Jurowsky.

Într-o dimineaţă din timpul festivalului, în Piaţa Revoluţiei - un loc istoric liniştit, într-o capitală cu trafic zgomotos - s-au auzit acorduri de vioară şi flaut. A fost o 'notă muzicală de subsol' potrivită pentru concertele de Wagner, Beethoven şi Mozart desfăşurate la Ateneul Român (secolul al XIX-lea) şi la Sala Palatului, unde fostul dictator Nicolae Ceauşescu a prezidat ultimul congres al Partidului Comunist cu câteva săptămâni înainte de înlăturarea şi execuţia sa în decembrie 1989.

'Concertele sunt de o calitate foarte bună în raport cu preţul', a declarat Fareed Curmally, pianist şi dirijor indian, care s-a deplasat la Bucureşti pentru două săptămâni de concerte şi a cumpărat un CD pentru a-l aduce acasă.

Festivalul, iniţiat în 1958 şi organizat o dată la doi ani, s-a extins şi a devenit mai atractiv în ultimii ani, pe măsură ce ţara s-a deschis către turism şi investiţii străine, comentează Associated Press. Biletele pentru ediţia din 2015 vor fi scoase la vânzare în luna februarie a anului respectiv, iar dacă este să ne luăm după succesul din acest an, multe concerte vor fi vândute cu luni înainte ca acestea să aibă loc.

Florile sunt un semn distinctiv al evenimentului: 2.500 de trandafiri, 3.500 de crini şi 5.000 de garoafe au împodobit sălile sau au fost oferite artistelor. Bucureştiul are o lungă poveste de dragoste cu florile, în condiţiile în care, chiar şi atunci când carnea şi pâinea erau raţionalizate, iar energia electrică şi apa caldă erau furnizate în cantităţi insuficiente, în ultimii ani sub conducerea lui Ceauşescu, românii încă puteau cumpăra flori.

Între flori, concerte şi restaurarea clădirilor căzute în ruină, festivalul pare să amintească de perioada de glorie a oraşului din anii dintre cele două războaie mondiale: muzica şi Bucureştiul, înflorind încă o dată.