Expert: Dacă se risipeşte această iluzie a cursului de schimb leu-euro, ar putea urma probleme mari de finanţare pentru România
Profesorul de economie mondială Christian Năsulea a afirmat, la Digi24, că România se află din nou într-un context de instabilitate economică şi politică, în care Banca Naţională este nevoită să intervină pentru a menţine sub control cursul de schimb şi pentru a limita riscurile asupra finanţării statului.
Expertul a explicat că investitorii şi creditorii se raportează în continuare la stabilitatea leului faţă de euro, iar orice pierdere de încredere în acest echilibru ar putea afecta rapid costurile de finanţare ale României şi accesul la împrumuturi.
În acelaşi timp, Năsulea a mai subliniat că deficitul bugetar rămâne problema centrală, deoarece acesta implică o dependenţă constantă de împrumuturi pentru acoperirea diferenţei dintre venituri şi cheltuieli, ceea ce duce la creşterea datoriei publice şi a costurilor cu dobânzile.
Redăm mai jos intervenţia economistului.
Jurnalistă: Vedem record după record în ceea ce priveşte inflaţia. Puţin mai devreme spunea Mugur Isărescu: „Vă pot spune că intervenţiile în piaţă au fost mult, mult mai mici comparativ cu aprilie-mai 2025.” Cum vedeţi toate aceste declaraţii? A punctat, de asemenea, şi că instabilitatea politică nu ajută deloc.
Christian Năsulea: Din păcate, pare că suntem în situaţia de a compara crize, de a compara criza politică de anul trecut, când ne apropiam de reîncercarea alegerilor, cu o criză politică declanşată anul acesta, când nu existau motive pentru a avea neapărat o criză politică.
Deci, din păcate, suntem în situaţia în care ne uităm la intervenţii foarte importante care au fost necesare din partea Băncii Naţionale anul trecut, în aşa fel încât să încercăm cumva să găsim o soluţie, să ţinem cursul sub control, să nu vedem o alunecare a economiei într-o zonă de pericol pentru finanţarea statului român în principal şi, în consecinţă, pentru efecte în cascadă care ar putea să afecteze şi economia reală, şi sectorul privat, ceea ce se întâmplă din nou acum.
Acum, iarăşi, avem o situaţie în care nu suntem siguri că va reuşi Banca Naţională să ţină cursul leului sub control, în aşa fel încât să putem să avem şansa, ocazia măcar, să încercăm să continuăm nişte reforme pe care politicienii care formau coaliţia de guvernare şi le asumaseră că le vor face anul trecut, când au format guvernul, când ne-au spus că se vor apuca de treabă pentru că au înţeles care este situaţia.
Nu pare că au înţeles suficient de bine, pentru că suntem, iarăşi, într-un moment în care trebuie să vedem nişte săptămâni întregi de negocieri ca să sperăm, eventual, să avem un guvern care să fie suficient de bun, suficient de credibil, în aşa fel încât să vedem o continuare a reformelor de care ţara noastră are foarte mare nevoie.
Jurnalistă: Mugur Isărescu a anunţat, citez: „Cursul şi-a găsit un punct de echilibru, s-ar putea să rămână aici.” Ce ar însemna pentru România ca 1 euro să rămână în jurul a 5,2 lei?
Christian Năsulea: Este cel mai bun scenariu la care mai putem spera în acest moment, vă daţi seama că ar fi fost foarte bine să rămânem undeva pe la 5, unde ne obişnuisem, unde şi investitorii se obişnuiseră cu nişte randamente ale titlurilor de stat care sunt, într-un mod foarte important, legate şi de cursul leu-euro.
Investitorii, creditorii statului român, se uită la randamentul titlurilor de stat pornind de la ideea că 1 leu şi 1 euro sunt într-o relaţie, într-o proporţie destul de fixă de foarte mult timp, ceea ce ne ajută să ne finanţăm destul de uşor, în ciuda problemelor din zona politică, în ciuda riscurilor pe care investitorii şi le asumă în momentul în care vin să împrumute bani României.
Dacă se risipeşte această iluzie a cursului, dacă se risipeşte această idee despre cât de mult valorează 1 leu la 1 euro din cauza instabilităţii politice, s-ar putea să ajungem în situaţia în care să nu fie nevoie de un downgrade al ratingului de ţară ca să aibă statul român probleme de finanţare. S-ar putea să ajungem să vedem astfel de probleme mult mai repede.
Însă aici m-aş mai concentra pe o declaraţie a guvernatorului BNR. Dacă nu este leul supraevaluat, dacă, de fapt, acest curs de 5,2 este aproape de realitate — şi aici făcea aluzie la anumite critici pe care poate şi eu le-am făcut, dar cu siguranţă sunt alţi colegi economişti care au fost mult mai vocali în ideea de supraevaluare a cursului — dacă nu avem dreptate şi Banca Naţională are mai multă dreptate decât noi, ar fi foarte bine.
Ar fi o veste extraordinară să avem un curs leu-euro care să fie, în mod natural, în mod organic, aproape de această cifră la care suntem în prezent, pentru că ar fi un alt punct de sprijin pe care ne-am putea baza, în aşa fel încât lucrurile să înceapă să meargă într-o direcţie mai bună, mai repede.
Jurnalistă: Încă un aspect, domnule profesor. Se tot vorbeşte despre scăderea deficitului bugetar. Guvernanţii se laudă cu măsuri aproape zilnic. De cealaltă parte, un aspect negativ: datoria externă a României a crescut cu peste 3 miliarde de euro doar în primele luni din 2026, ajungând la 231,5 miliarde de euro, potrivit ultimelor date ale BNR. Asta înseamnă 62% din PIB. Am ajuns să plătim lunar doar pentru dobânzi un miliard de euro.
Christian Năsulea: Deci, iarăşi, e o chestiune de fond. Auzim politicieni români care se plâng de faptul că trăim pe datorie, că ne împrumutăm foarte mulţi bani, că nu mai suntem suficient de suverani pentru că depindem de atât de mulţi bani din împrumuturi externe. Şi, în acelaşi timp, aceiaşi politicieni vin să ne spună că nu este atât de important să fie redus deficitul, ceea ce este un nonsens.
Deficitul înseamnă, pur şi simplu, că împrumutăm foarte mulţi bani în aşa fel încât să umplem gaura, golul dintre venituri şi cheltuieli.
Şi atât timp cât va exista această gaură, datoria publică nu va face altceva decât să crească şi vom continua să vorbim despre sume din ce în ce mai mari care sunt plătite lună de lună, în continuu, de statul român ca dobândă pentru datorie, dar şi sume foarte importante care vor trebui găsite de undeva, în aşa fel încât să putem să ţinem tot acest mecanism în mişcare.
Pentru că trebuie să împrumutăm bani încontinuu şi trebuie să dăm bani înapoi în continuu în aşa fel încât să putem finanţa ţara.
Jurnalistă: Mugur Isărescu a făcut anunţul mult aşteptat probabil de toţi românii în legătură cu inflaţia. Citez: „Va creşte până în iulie, nici noi nu ştim exact, se duce pe la 11%.” Cum vedeţi această estimare?
Christian Năsulea: O estimare pozitivă. Nu pot să mă pronunţ cu privire la dacă este o estimare optimistă sau este o estimare realistă, vom vedea acest lucru, dar dacă rămânem în jurul cifrei pentru inflaţie pe care o avem deja în acest moment, acesta ar fi un lucru pozitiv în termeni relativi.
Aici, bineînţeles, trebuie să spunem că o inflaţie de 11% este o inflaţie enormă, este extraordinar de mult, este complet ieşită în afara parametrilor pe care îi impune statutul de ţară membră a Uniunii Europene pentru România.
Însă, în condiţiile actuale, cu criză politică, cu toţi factorii negativi care ne afectează, dacă am reuşi într-adevăr să rămânem undeva pe la 11%, în aşa fel încât să vedem scăderea ratei inflaţiei ca urmare a dispariţiei efectului de fond de la creşterile de anul trecut, după luna iulie, ar fi extraordinar.
Pentru că ar însemna că am putea cumva, trecând prin urechile acului, să menţinem parcursul de redresare şi stabilizare a economiei româneşti despre care vorbeam pe la începutul anului, să rămânem în continuare pe un plan.
