"Există firme care se cred Dumnezei pe pământ, sabotează totul!" - Zeci de mii de hectare de pădure uscată. Dezvăluirile Dianei Buzoianu
Zeci de mii de hectare de pădure de foioase s-au uscat din cauza căldurii excesive, secetei, fenomenul fiind accelerat de prezenţa unui gândac - Agrilus. Deşi problema nu este nouă, statul român nu a dezvoltat până acum nicio strategie astfel încât să nu rămânem fără păduri de foioase pe fondul agravării fenomenului încălzirii.
Întrebată de Epoch Times ce strategie îşi propune ca ministru al Mediului pentru a lupta cu efectele încălzirii globale, Diana Buzoianu a subliniat faptul că, în timp ce institutele de stat care ar putea face studiile necesare nu sunt în subordinea Ministerului Mediului, studiile merg către nişte privaţi - două, trei firme abonate la contracte cu statul, care deţin monopolul pe anumite domenii din minister, de ani de zile îşi câştigă pe bandă rulantă aceste achiziţii.
"Deci, dacă nu ai dat fix la firma respectivă, sunt unele firme care, efectiv, te hărţuiesc în acest fel, sabotează o ţară întreagă, riscă o ţară întreagă să piardă fonduri pentru că sunt două, trei firme pe fiecare minister care se consideră Dumnezei pe pământ, că ei trebuie să facă absolut tot."
"Dacă nu câştigă, blochează fondurile europene, blochează bugetul naţional pentru că fac contestaţii şi te târăsc ani de zile în instanţe. În timpul acesta, tu ai pierdut fondurile europene", a punctat Diana Buzoianu.
Ministra a punctat că institutele de cercetare în domeniul silvic trebuie să se întoarcă la Ministerul Mediului şi că trebuie schimbări legislative de urgenţă pentru a permite intervenţii rapide acolo unde pădurile se usucă, dar nu doar pentru tăierea arborilor bolnavi ci şi pentru a se face reîmpăduriri în conformitate cu realitatea încălzirii globale. Vor trebui probabil noi specii, spune Diana Buzoianu potrivit căreia, până acum, la nivel de instituţii de resort a fost o "lipsă totală de viziune".
"Din punctul meu de vedere, anul viitor ar trebui deja, la finalul anului, să avem nişte norme mult mai bune de viziune pe toată zona aceasta de schimbări climatice şi cum afectează schimbările climatice pădurile", a declarat Buzoianu.
Redăm fragmentul relevant de interviu:
Reporter: De ceva vreme, în Moldova, Muntenia, zeci de mii de hectare de păduri se usucă din cauza căldurii excesive, a secetei şi a unui gândac, Agrilus, care atacă în special pădurile de foioase.
Avem acel faimos Institut Marin Drăcea, cel care nu este în subordinea dumneavoastră, institut care are expertiza să facă studii despre efectul încălzirii globale, despre dăunători etc. şi să vină cu nişte planuri de prevenţie, dar, din ce înţelegem noi, n-au făcut acele studii. Cum vom lupta cu efectele încălzirii globale, cu dăunătorii, în condiţiile în care nu avem studii de impact, nu avem strategie de prevenţie, nu avem nimic. Cum vă propuneţi să rezolvaţi problema aceasta?
Diana Buzoianu: Aici sunt două probleme, sunt două subiecte foarte mari. Aţi început cu institutele care fac sau nu fac studii, deşi au ca obiect, pentru că nu sunt nici măcar în subordinea ministerului. A mai fost o perioadă în care au fost în subordinea ministerului. După aia au fost mutate. Cred că, la final, va trebui să existe o viziune mult mai amplă de ce înseamnă, de fapt, aceste institute.
Pentru că, poate că nu este nevoie de 50 de institute pe aceleaşi domenii, dar eu cred că este necesară, poate comasarea unora dintre ele, dar mutarea lor în subordinea Ministerului Mediului. Şi de ce vă spun asta? Pentru că, astăzi, la minister, noi primim cereri, peste cereri, să facem studii, să ne uităm să facem strategii pe termen lung şi apoi facem caiete de sarcini. Şi le dăm la nişte privaţi.
De cele mai multe ori, privaţii sunt, vă spun de pe acum, sunt două, trei firme care sunt abonaţi permanenţi, care deţin monopolul pe anumite domenii din minister, de ani de zile îşi câştigă pe bandă rulantă aceste achiziţii. Dacă nu câştigă, blochează fondurile europene, blochează bugetul naţional pentru că fac contestaţii şi te târăsc ani de zile în instanţe. În timpul acesta, tu ai pierdut fondurile europene.
Deci, dacă nu ai dat fix la firma respectivă, sunt unele firme care, efectiv, te hărţuiesc în acest fel, sabotează o ţară întreagă, riscă o ţară întreagă să piardă fonduri pentru că sunt două, trei firme pe fiecare minister care se consideră Dumnezei pe pământ, că ei trebuie să facă absolut tot.
Şi acum vă întreb. Dacă asta este situaţia, nu ar fi mult mai normal şi sănătos, inclusiv pentru bugetul ţării, inclusiv pentru eficienţa noastră, aceste institute să fie în subordinea Ministerului Mediului, noi, studiile acestea pe care putem să le facem, să putem să le dăm acestor institute, care este treaba lor, care este activitatea lor?
Reporter: Aţi ridicat această problemă la nivel de Guvern, pentru ca institutele să treacă la Mediu?
Diana Buzoianu: E o discuţie pe care vreau să o ridic şi cred că va exista suficient de multă deschidere din partea întregii guvernării. Sper acest lucru, pentru că nu este niciun raţionament pentru care România astăzi este blocată să nu poată să facă studii sau să nu poată să gândească strategii sau, din nou, la Ministerul Mediului să nu avem personalul necesar specializat să facem aceste studii, el să existe în altă parte şi să nu putem corela nevoia cu resursele.
Reporter: Pe lista de urgenţe, ce vă propuneţi să faceţi pentru ca, între timp, pădurile chiar se usucă?
Diana Buzoianu: Pe partea de păduri care se usucă. Noi suntem astăzi într-un scenariu în care pădurile din România sunt în pericol. Sunt foarte multe specii care nu o să mai fie în următorii 10 ani de zile, nu o să mai facă faţă la schimbările climatice, speciile care cresc astăzi într-o anumită climă, aceleaşi specii nu vor mai face faţă. Vor fi specii vulnerabile peste 10 ani de zile în exact acelaşi loc pentru că în locul respectiv se va schimba clima.
Reporter: Plus dăunătorii..
Diana Buzoianu: Dăunătorii aceştia apar tocmai pentru că se usucă pădurea. Nu ei sunt cauza uscării, ei sunt un efect al uscării. Şi atunci, de fapt, în realitate, noi trebuie să ne punem întrebarea cum facem să adaptăm pădurile României la o schimbare care vine peste noi. Şi avem, pentru prima dată în Ministerul Mediului, un consilier onorific, doamna Laura Bouriaud care este cercetător fix pe schimbări climatice, fix pe păduri. Este unul dintre oamenii care s-au luptat şi datorită căreia...
Reporter: Şi îi daţi şi echipă? Resurse? Pentru că nu poţi salva pădurile României cu un singur om, oricât de competent ar fi...
Diana Buzoianu: Aşa este, dar pentru prima dată va exista în Ministerul Mediului un grup de lucru care să gândească normele silvice, astfel încât să poată să fie făcute intervenţiile şi cu privire la schimbările climatice. Înţeleg că există inclusiv nişte dezbateri la nivel parlamentar de modificări, aşteptăm să vedem exact ce propuneri legislative au venit din acea parte.
Din punctul nostru de vedere, trebuie să fie făcute nişte modificări legislative astfel încât să se poată permite intervenţiile rapide acolo unde pădurile se usucă, dar nu doar pentru a extrage arborii respectivi. Adică scopul nu va trebui să fie la final: "am reuşit să salvăm economic arborii care s-au uscat", ci să înţelegem că, de fapt, problema nu se rezolvă dacă doar scoatem arborii respectivi. S-ar putea ca în zonele respective plantarea următorilor arbori să fie din alte specii, ca să nu te trezeşti peste ani de zile, peste 2-3 ani de zile, că, de fapt, au murit în continuare şi speciile respective. Şi noi va trebui să gândim nişte mecanisme legislative de urgenţă, lucru care până în momentul de faţă nu a fost deloc gândit în minister, nu a fost deloc gândit în niciun institut.
Vorbeam şi cu reprezentanţii Romsilva. Este o perspectivă foarte bizară de lipsă totală de viziune. Adică tu vezi că în momentul acesta sunt în pericol zeci de mii de hectare în România, vezi că se usucă la propriu pădurile respective şi singura problemă cu care tu vii pe masa ministerului este cum poţi să tai mai repede arborii respectivi ca să poţi să îi foloseşti economic, să pot să folosesc lemnul respectiv. Nu-ţi pui problema "despre ce ar trebui să fie plantat aici? Dar am făcut studii să vedem intervenţia noastră care ar trebui să fie ca pe viitor să nu se distrugă şi cealaltă jumătate de pădure?"
Deci este o lipsă totală de viziune. Încercăm să schimbăm asta, încercăm să aducem nişte norme care să impună măcar nişte standarde minimale care trebuie să fie luate în considerare de Romsilva sau de alţi proprietari de păduri.
Reporter: V-aţi propus un calendar?
Diana Buzoianu: Din punctul meu de vedere, anul viitor ar trebui deja, la finalul anului, să avem nişte norme mult mai bune de viziune pe toată zona aceasta de schimbări climatice şi cum afectează schimbările climatice pădurile.
Vă pot spune încă de pe acum că este şi o problemă de resurse alocate. Noi putem să avem cea mai bună legislaţie. Dacă nu vom înţelege că pentru a proteja natura, asta costă. Costă. Cineva trebuie să fie dispus la nivel de executiv să aloce banii respectivi. Dacă întotdeauna vom considera mediul ca fiind un moft, un lux, la "şi altele" nu se vor rezolva aceste probleme.
Pentru că vorbeam mai devreme de poluatori. Credeţi că cineva a luat în considerare ca fiind prioritar protecţia oamenilor din moment ce aceste rafinării otrăvesc de ani de zile locuitorii? Ce a câştigat? A câştigat profitul nesimţit al unor oameni, al unor puţini oameni din jurul acelor business-uri.
Ce câştigă în protejarea pădurilor? Ideea că facem nişte bani, obţinem nişte beneficii, vedem după aceea dacă pădurile alea vor mai fi acolo şi peste 20-30 de ani, 40 de ani.
