Europa: Uniţi de ostilitate (Financial Times)

Federaliştii se tem că partidele eurosceptice se pregătesc să îşi unească forţele într-un atac asupra Bruxellesului la alegerile europene de anul viitor, relatează Financial Times.
"Europa", sculptură a artistului belgian May Claerhout din faţa Parlamentului European, Bruxelles (Sean Gallup / Getty Images)
Epoch Times România
16.10.2013

Federaliştii se tem că partidele eurosceptice se pregătesc să îşi unească forţele într-un atac asupra Bruxellesului la alegerile europene de anul viitor, relatează Financial Times.

Recentul parteneriat politic dintre doi lideri ai dreptei, Marine Le Pen (Frontul Naţional din Franţa) şi Geert Wilders (Partidul Libertăţii din Olanda), nu este un incident izolat. Pe întreg teritoriul UE, partidele ostile proiectului Europei postbelice în ceea ce priveşte integrarea îşi unesc forţele pentru un succes al populiştilor la alegerile pentru Parlamentul European din luna mai. Chiar şi federaliştii europeni înflăcăraţi recunosc în prezent că până la 30% din noul Parlament va cuprinde eurosceptici, care vor exploata problemele economice şi nivelurile ridicate ale şomajului, care afectează continentul.

Dintre toate beneficiile unei cooperări între eurosceptici, cel mai important poate fi unul simbolic. Prin simpla apariţie împreună, politicieni, consideraţi un timp îndelungat ca aparţinând unei periferii ciudate şi uneori rasiste, pot demonstra alegătorilor că sunt, de fapt, o parte a societăţii europene.

Euroscepticii sunt diferiţi, de la cei care vor destrămarea UE la cei mai moderaţi, aşa-numiţii euro-critici, care pledează pentru reforme care ar avea drept rezultat un bloc european mai puţin constrângător. Pe de altă parte, rămâne de văzut dacă un grup disparat de populişti şi naţionalişti poate forma o alianţă eficace trans-europeană pentru a răsturna status quo-ul de la Bruxelles. Unele grupuri sunt încă dornice să păstreze distanţa de altele pe care le consideră nefrecventabile.

Pentru europenii dedicaţi de la Bruxelles, mobilizarea euroscepticilor este considerată un fel de invazie barbară. Mulţi se tem că aceasta ameninţă nu doar integrarea europeană, ci şi comerţul liber şi graniţele deschise, asociate cu aceasta.

În acest context, José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a dedicat cea mai mare parte a discursului său anual despre starea UE, de luna trecută, unei pledoarii de urgenţă pentru pro-integraţionişti de a rezista asaltului euroscepticilor. Cu toate acestea, populiştii au obţinut o victorie la sfârşitul săptămânii trecute, atunci când Frontul Naţional, condus de Marine Le Pen, a obţinut un succes electoral în regiunea Cote d'Azur din Franţa. Triumful a fost subliniat de un nou sondaj de opinie care indica faptul că partidul conduce în topul preferinţelor pentru alegerile europene, cu 24% sprijin popular.

Potrivit Financial Times, unii se agaţă de speranţa că, în condiţiile în care perspectiva unui val electoral eurosceptic devine mai reală, aceasta va declanşa o reacţie puternică din partea partidelor tradiţionale. Pentru moment, însă, un consilier al unui important deputat european atrăgea atenţia asupra 'euro-timizilor', politicieni care, deşi pro-europeni, 'lasă argumentele eurosceptice să plutească în aer, fără a le respinge'.

În cazul în care euroscepticii înregistrează succese mari anul viitor, acest lucru le-ar oferi o nouă tribună de a-şi promova ideile şi de a încerca să schimbe dezbaterea europeană. Cu toate acestea, sistemul unic al Parlamentului European ar putea contracara orice ambiţii legislative. Parlamentul a operat mult timp pe baza unui consens larg între cele două partide: Partidul Popular European, de centru-dreapta, şi Partidul Socialist, de centru-stânga. Un aport mare de eurosceptici ar putea face acest aranjament mai problematic, însă nu l-ar putea anula, sunt de părere diplomaţii.

Un efect mai important al votului de anul viitor ar putea fi repercusiunile dincolo de Bruxelles. În cazul în care euroscepticii se descurcă bine, principalele partide de la nivel naţional ar putea ajunge să fie presate să îşi înăsprească propriile politici faţă de Europa - un fenomen apărut pentru prima data în Finlanda şi repetat de atunci în altă parte.

De altfel, un sondaj Gallup din luna septembrie a constatat că 45% dintre respondenţi cred că lucrurile se îndreptau în direcţia greşită în UE, faţă de doar 26% care s-au declarat optimişti. De asemenea, majoritatea respondenţilor, în 16 din cele 28 de state membre ale blocului comunitar, au declarat că statele ar trebui să recupereze puteri de la Bruxelles.

Chiar dacă partidele eurosceptice reuşesc să exploateze furia populară, rămâne întrebarea dacă acestea au capacitatea de a forma legături de durată. Istoria nu este încurajatoare. În 2007, 23 de eurodeputaţi de extremă-dreapta şi naţionalişti au format un grup cunoscut sub numele de 'Identitate, Tradiţie, Suveranitate', însă în luna noiembrie a respectivului an grupul s-a destrămat după ce eurodeputata Alessandra Mussolini i-a insultat cetăţenii români.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor