Este oficial: Mark Rutte va fi următorul secretar general al NATO

Este oficial - premierul olandez Mark Rutte va fi următorul secretar general al NATO după ce toţi cei 32 de membri ai alianţei au fost de acord ca acesta să îi succeadă lui Jens Stoltenberg.

Potrivit Politico, după ce olandezul a primit susţinerea Ungariei şi Slovaciei marţi, România şi-a confirmat sprijinul pentru Rutte joi, iar preşedintele român Klaus Iohannis şi-a retras candidatura pentru funcţia de lider al NATO.

În cadrul unei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Klaus Iohannis a declarat că şi-a informat aliaţii NATO despre retragerea candidaturii sale.

Rutte va prelua conducerea NATO într-un moment critic. Noul său mandat va începe până pe 2 octombrie, cu puţin înainte de alegerile din SUA, care vor influenţa soarta alianţei militare ce a servit drept cel mai de succes factor de descurajare pentru o Rusie agresivă în Europa de Est. Fostul preşedinte american Donald Trump, actualul candidat republican, a promis că va rămâne în NATO, dar a ameninţat că va reduce ajutorul SUA pentru Ucraina dacă va fi reales.

Observatorii îi acordă însă credit lui Rutte pentru abilitatea sa de a negocia cu politicieni din diferite medii, chiar câştigând laudele fostului preşedinte american Joe Biden care a declarat: „Îmi place acest tip!”

Confirmarea lui Rutte înseamnă, de asemenea, că problema succesiunii este clarificată înainte de luna iulie, când liderii NATO se vor reuni la Washington pentru a marca cea de-a 75-a aniversare a Alianţei.

Drumul lui Rutte către funcţia de lider al NATO a fost unul lung. El a făcut campanie pentru acest post încă din noiembrie anul trecut.

Rutte a fost criticat pentru că nu a fost suficient de activ în obţinerea sprijinului din partea ţărilor din Europa de Est, care au pus sub semnul întrebării sprijinul său anterior anului 2014 pentru proiectul gazoductului Nord Stream 2 al Rusiei.

De asemenea, el nu a reuşit să aducă cheltuielile de apărare ale Olandei la ţinta NATO de 2% din PIB pe parcursul celor 14 ani de mandat ca prim-ministru al celei de-a cincea economii a UE. Potrivit ultimelor cifre NATO, este de aşteptat ca Olanda să atingă această ţintă în acest an.

Preşedintele Iohannis şi-a depus candidatura într-un stadiu târziu. Când şi-a anunţat candidatura în martie, două treimi dintre aliaţii NATO îşi exprimaseră deja sprijinul pentru Rutte. Pe parcursul celor trei luni de campanie, Iohannis a obţinut un singur vot dintre cei 32 de aliaţi — cel al prim-ministrului ungar Viktor Orban, care a folosit această poziţie pentru a obţine avantaje şi a asigura excluderea Ungariei de la sarcinile şi finanţarea NATO pentru Ucraina.

Alegerea lui Rutte urmează, de asemenea, unui proces îndelungat, în timpul căruia mandatul lui Stoltenberg a fost prelungit de patru ori.

În 2017, aliaţii au optat pentru prelungirea mandatului secretarului general până la sfârşitul lunii septembrie 2020. În 2019, au mutat această dată până în septembrie 2022. Invazia rusă în Ucraina a determinat o altă prelungire, care trebuia să dureze până în septembrie 2023. În iulie anul trecut, aliaţii NATO au fost de acord să prelungească mandatul lui Stoltenberg ca secretar general cu un an.

„Sunt foarte încrezător că alianţa va găsi un succesor bun”, a declarat Stoltenberg săptămâna trecută.