Statul eşuat. Cum au procedat autorităţile în cazul tinerei ucise şi incendiate luna trecută?

Ilustraţie Snoop (Snoop)
Liliana Alexe
14.08.2025

Cazul tinerei Anda Gyurca, tânăra de 23 de ani care a fost ucisă şi incendiată pe 8 iulie 2025 fără ca autorul să fie găsit de poliţie, reflectă eşecul autorităţilor din România, începând cu primul ordin de protecţie împotriva suspectului.

O anchetă Snoop, care a analizat modul în care au acţionat instituţiile statului, a dezvăluit joi cum abia în iunie 2025, la patru luni după ce fusese din nou bătută şi răpită, o echipă multidisciplinară a fost trimisă acasă la Anda Gyurcă şi ce s-a întâmplat ulterior.

În februarie 2024, Anda Gyurca a fost „desfigurată” de Emil Gânj şi a obţinut un ordin de protecţie dar poliţia şi asistenţa socială din comună nu au anunţat DGASPC Mureş despre violenţe. „Nu a fost nevoie”, spune primarul din Miheşu de Câmpie.

Abia în iunie anul acesta, la patru luni după ce fusese răpită, o echipă multidisciplinară a fost trimisă acasă la Anda Gyurca. Legea nu obligă poliţia să anunţe DGASPC la orice intervenţie în cazuri de violenţă domestică.

Tânăra a refuzat să se mute într-un adăpost pentru victimele violenţei domestice. „Îi era teamă că vine să ne omoare pe noi”, a spus mama Andei, pentru Snoop. Tărăgănarea autorităţilor nu a ajutat la crearea unei relaţii de încredere.

Cele mai multe victime care nu apelează la serviciile de stat „nu au încredere în autorităţi că le pot proteja”, a explicat Andreea Braga de la Centrul FILIA. „Normalizarea violenţei este cel mai mare duşman al nostru”, a afirmat şi Elena Micheu de la Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii.

Tânăra ucisă pe 8 iulie nu a vrut să se mute de acasă într-un adăpost pentru victimele violenţei domestice pentru că se temea că Emil Gânj, bărbatul care a bătut-o şi, în cele din urmă, a ucis-o, se va răzbuna pe familia ei.

„El a ameninţat-o că, dacă n-o găseşte pe ea, o să se răzbune pe noi”, a spus mama Andei, Puşa Jimba, într-o conversaţie la telefon cu reporterul Snoop.

De asemenea, mama Andei a precizat că violenţele asupra Andei au început în februarie 2024, când bărbatul „a desfigurat-o”, „din gelozie”, şi a chemat atunci poliţia.

„(…) a lovit-o pe persoana vătămată în zona capului, iar în urma loviturii aceasta a căzut şi a rămas inconştientă. La scurt timp când şi-a revenit, a simţit cum concubinul său o lovea cu pumnii în zona corpului şi o strângea cu ambele mâini de gât, ameninţând-o în acelaşi timp cu moartea.” – Hotărâre judecătorească Luduş

„El s-a băgat în casa unui vecin şi a stat în pod”, a menţionat mama fetei.

De atunci, Emil Gânj a fost dat în urmărire generală şi nu a fost prins nici până astăzi. „Poliţiştii treceau la deal, la vale, când pe o stradă, când pe alta”, povesteşte femeia. „A fost ajutat de vecini, a stat pe aici”, crede ea.

Anda a obţinut în februarie 2024 un ordin de protecţie împotriva bărbatului, care a fost revocat în martie, la cererea ei. Puşa Jimba susţine că fiica ei a fost influenţată atunci de sora lui Emil Gânj, „că e amărât”, „că o să facă puşcărie”. „Nu ştiu ce i-au promis, ce i-au făcut, de au înnebunit-o pe Anda” să retragă tot împotriva lui.

„A bătut-o acasă la el, acasă la noi, a bătut-o de nenumărate ori; era când ne spunea şi când nu ne spunea”, a mai povestestit mama ei.

Întrebat de Snoop de ce cazul ei nu a fost luat în evidenţă încă de anul trecut, primarul comunei, Emil Caşoni, a răspuns că „nu a fost nevoie”. Apoi a închis telefonul.

DGASPC Mureş a transmis că în ciuda episodului violent din februarie 2024 – care a ajuns în instanţă – la Direcţia de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Miheşu de Câmpie şi la DGASPC Mureş nu au existat „sesizări anterioare” şi nu a fost înregistrată „nicio solicitare din partea doamnei Anda-Maria Gyurca”.

„Noi nu am fost informaţi de violenţele din 2024”, a afirmat Constantin Doru, purtător de cuvânt la DGASPC Mureş. Odată emis un ordin de protecţie, poliţia trebuie să-l comunice primăriei comunei, care să transmită mai departe către judeţ.

„Lucrul ăsta nu s-a întâmplat şi atunci noi nu avem de unde să ştim tot din teritoriu”, a explicat Constantin Doru de ce DGASPC Mureş nu a intervenit în cazul Andei Gyurca, după violenţele din 2024.

„Nu toată lumea ştie ce drepturi are, că trebuie să redactezi în scris o sesizare şi să nu pleci până nu primeşti un număr de înregistrare. O sesizare ar fi trebuit să existe şi dacă a fost adresată verbal, dacă a spus cuiva: m-a bătut, ce să fac? Cred că autorităţile au obligaţia să fie şi proactive, nu doar să aştepte aceste formalităţi”, a explicat Andreea Bragă de la Centrul FILIA.

Deşi nu existau sesizări, Asistenţa Socială ştia de „evenimentul din februarie 2024”, de ale căror urmări s-au ocupat „alte organe abilitate ale statului”.

Articolul integral poate fi citi aici.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor