Erdogan promite că scade în mod semnificativ rata dobânzii. Trump pe cale să prezinte noi sancţiuni împotriva Turciei

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care recent l-a destituit pe directorul Băncii Centrale pentru că nu a redus rata dobânzii de referinţă suficient de rapid şi care acum a ajuns liderul de facto al Băncii Centrale, a promis că va reduce în mod semnificativ rata dobânzii până la sfârşitul anului, potrivit Bloomberg.

“Urmărim să reducem inflaţia la o singură cifră până la sfârşitul acestui an. Pe măsură ce realizăm acest lucru, ne vom atinge şi ţinta pentru rata dobânzii la sfârşitul anului”, a declarat Erdogan jurnaliştilor în Istanbul, potrivit agenţiei de ştiri de stat Anadolu. Bineînţeles, în cazul în care rata dobânzii va scădea la o cifră, rata de schimb dolar american-liră turcească (USD/TRY) se va prăbuşi rapid la două, într-un moment în care economia turcă rămâne cuprinsă de criză, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

Prşedintele turc are o abordare foarte neortodoxă faţă de economie, numită Erdoganomie, potrivit căreia inflaţia poate fi soluţionată doar prin scăderea ratelor dobânzii. Şi, aşa cum Trump amplifică presiunea pe preşedintele Federal Reserve (Fed), Jerome Powell, liderul turc a acuzat deseori Banca Centrală a Turciei că menţine costurile de acordare a creditelor la un nivel prea ridicat. Luna trecută, Erdogan s-a plâns că, deşi Fed se îndreaptă către o reducere a ratei, politica turcească a ratei de 24% este “inacceptabilă”.

În 6 iulie, Erdogan l-a concediat pe neaşteptate pe fostul guvernator al Băncii Centrale a Turciei, Murat Cetinkaya şi a precizat că se aşteaptă ca înlocuitorul acestuia să urmeze linia guvernamentală în politica monetară. Cetinkaya a menţinut ratele stabile mai mult de 9 luni.

Între timp, preşedintele american Donald Trump şi consilierii săi aparent s-au hotărât să aplice un pachet de sancţiuni pentru a pedepsi Turcia pentru refuzul acesteia de a suspenda achiziţionarea sistemului rusesc de rachete S-400 şi intenţionează să anunţe noile măsuri în următoarele zile, a susţinut Bloomberg într-un articol separat. Turcia a primit deja o parte din componentele sistemului rusesc.

Ştirile privind sancţiunile iminente au fost oarecum neaşteptate ţinând cont de faptul că, atunci când Trump şi Erdogan s-au întâlnit în marja summitului G-20 din Japonia în luna iunie, preşedintele american a sugerat o posibilă scutire de sancţiuni. El a încercat să învinuiască fosta administraţiei Obama pentru decizia Turciei de a cumpăra sistemul rusesc, precizând în timpul întâlnirii că impasul “nu este cu adevărat vina lui Erdogan”.

Potrivit Bloomberg, administraţia SUA a ales unul din trei seturi de acţiuni concepute pentru sancţionare în baza Legii privind combaterea adversarilor Americii prin sancţiuni, au declarat unele persoane, fără să identifice care set a fost selectat. Planul are nevoie de aprobarea lui Trump.

Aparent, Trump ar urma să prezinte sancţiunile la sfârşitul acestei săptămâni şi – într-un act neaşteptat de curtoazie faţă de Ankara – intenţionează să aştepte până după aniversarea, luni, a unei lovituri de stat eşuate în 2016 împotriva preşedintelui Erdogan pentru a evita alimentarea altor speculaţii că SUA ar fi fost responsabilă pentru acel incident.

Bloomberg a mai susţinut în raportul său că planul a fost elaborat după câteva zile de discuţii între oficiali ai Departamentelor de Stat şi al Apărării, precum şi ai Consiliului pentru Securitatea Naţională. Planul aşteaptă semnătura lui Trump şi a consilierilor săi de top, au susţinut persoane care au cerut să rămână anonime. O purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat a refuzat să comenteze.

Relaţia dintre SUA şi Turcia s-a deteriorat pe durata războiului civil din Siria, unde susţinerea oferită de americani militanţilor kurzi a frustrat Ankara, care îi consideră pe luptătorii kurzi drept o extensie a separatiştilor împotriva cărora luptă acasă. De asemenea, Erdogan a criticat SUA pentru că nu l-a extrădat pe clericul Fethullah Gulen, pe care îl consideră responsabil de orchestrarea puciului eşuat din 2016, după care Erdogan s-a transformat în “preşedinte executiv” în 2018, adică un fel de semi-dictator, mai relatează Zero Hedge.

Secretarul interimar al apărării al SUA, Mark Esper, a declarat vinerea trecută că poziţia Washingtonului nu s-a schimbat, respectiv că Ankara nu poate avea atât avioane de vânătoare F-35, cât şi sisteme de rachete ruseşti S-400. Mark Esper a discutat cu ministrul turc al Apărării, Hulusi Aka, iar guvernul turc a susţinut într-o declaraţie că o delegaţie americană va efectua o vizită în Turcia în cursul acestei săptămâni pentru a discuta această problemă.