Elveţia şi Serbia se oferă să găzduiască discuţiile de pace dintre Trump şi Putin privind Ucraina
Elveţia şi Serbia s-au oferit să găzduiască o potenţială întâlnire între preşedintele ales Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin, în urma discuţiilor recente privind posibilitatea unor astfel de discuţii.
Ministerul elveţian de Externe a declarat pe 12 ianuarie că este dispus să găzduiască discuţii între Trump şi Putin, în timp ce preşedintele sârb Aleksandar Vucic a declarat în aceeaşi zi că ţara sa ar fi un loc „extrem de potrivit” pentru o astfel de întâlnire, având în vedere că şefi de stat sunt foarte populari în ţara balcanică.
Elveţia, care nu este membră a NATO sau a Uniunii Europene, este larg recunoscută ca o ţară neutră şi a menţinut o politică de neutralitate timp de secole. Datorită reputaţiei sale de neutralitate, ţara a servit adesea drept loc de desfăşurare pentru reuniuni diplomatice şi discuţii de pace.
Serbia, care nu este nici membră NATO, şi cu toate că este în curs de aderare la UE, discuţiile fiind într-un stadiu avansat, a menţinut istoric legături strânse cu Rusia şi nu a impus sancţiuni Moscovei în contextul conflictul din Ucraina.
Trump, care a promis să negocieze un acord de pace între Rusia şi Ucraina după preluarea mandatului, a anunţat săptămâna trecută că echipa sa lucrează pentru a organiza o întâlnire cu Putin. Preşedintele ales, care urmează să depună jurământul pentru un al doilea mandat la 20 ianuarie, nu a oferit detalii suplimentare cu privire la locul sau data la care ar putea avea loc întâlnirea sau ce ar putea figura pe ordinea de zi.
„Acesta este un război care nu s-ar fi întâmplat niciodată dacă aş fi fost eu preşedinte şi este un război pe care voi încerca să îl opresc cât de repede pot”, a declarat Trump în timpul unui dineu cu guvernatorii republicani din 9 ianuarie la Mar-a-Lago, în Palm Beach, Florida.
Preşedintele ales a deplâns pierderile „uluitoare” de vieţi omeneşti în conflictul Rusia-Ucraina, adăugând: „Trebuie să terminăm cu acest război. Este un dezastru sângeros”.
Putin a declarat în repetate rânduri că Rusia este pregătită pentru dialog cu viitoarea administraţie Trump cu privire la situaţia din Ucraina şi că Kremlinul este gata să facă „compromisuri”. Liderul rus şi-a exprimat, de asemenea, încrederea că Trump va fi capabil să găsească soluţii în complexitatea conflictului şi să creeze condiţiile pentru un acord de pace.
Într-o întâlnire din iunie cu liderii Ministerului rus de Externe, Putin a prezentat condiţiile pentru negocierile de pace, inclusiv retragerea trupelor ucrainene din regiunile disputate, adoptarea de către Ucraina a unui statut neutru, „demilitarizarea” ţării şi ridicarea sancţiunilor occidentale.
Deşi Trump s-a angajat să pună capăt ostilităţilor, el a oferit puţine detalii cu privire la modul în care va realiza acest lucru. Trump a declarat că va profita de relaţiile sale personale atât cu Putin, cât şi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a-i aduce pe cei doi bărbaţi la masa negocierilor în vederea încheierii unui acord.
Zelenski a propus un „plan de victorie” care se bazează pe patru piloni - militar, politic, diplomatic şi economic - şi care ar include permisiunea de a utiliza arme furnizate de Occident pentru a lovi mai adânc în Rusia. Trump, care se opune permiterii Kievului de a utiliza rachete furnizate de SUA pentru a lovi în interiorul teritoriului rus, pare să sprijine o soluţie negociată care ar putea include teritoriul cedat de Ucraina Rusiei.
Trump l-a numit pe generalul în retragere Keith Kellogg emisar special pentru Ucraina şi Rusia. Kellogg, copreşedinte al Centrului pentru securitate americană al America First Policy Institute, şi-a prezentat abordarea pentru a pune capăt războiului din Ucraina într-un raport din aprilie 2024.
Recomandările sale includ urmărirea unei încetări oficiale a focului, amânarea aderării Ucrainei la NATO în schimbul unui acord de pace verificabil, legarea ajutorului militar al SUA de dorinţa Ucrainei de a negocia, oferirea unei reduceri limitate a sancţiunilor Rusiei în schimbul respectării acordului şi stabilirea unor acorduri bilaterale de apărare pentru a garanta siguranţa pe termen lung a Ucrainei.
Preşedintele Joe Biden s-a angajat să acorde cât mai mult ajutor militar Ucrainei cât timp se află încă în funcţie, afirmând că acest lucru ar pune Kievul în cea mai puternică poziţie posibilă pe câmpul de luptă şi i-ar oferi cea mai mare influenţă în negocierile de pace anticipate.
