El Salvador începe procesul în masă a peste 400 de lideri ai bandei MS-13, acuzaţi de 47.000 de infracţiuni

Procesul în masă din El Salvador, în care sunt judecaţi peste 400 de lideri ai bandei Mara Salvatrucha (MS-13), a început marţi, procurorii acuzându-i de organizarea a peste 47.000 de infracţiuni între anii 2012 şi 2022.

Cei 486 de inculpaţi sunt implicaţi în infracţiuni precum omor, femicid, extorcare, trafic de arme şi dispariţii forţate. Procurorii i-au acuzat, de asemenea, pe inculpaţi de insurecţie, susţinând că aceştia au încercat să instaureze un stat paralel prin controlul teritorial.

Procuratura Generală a prezentat rapoarte de autopsie, probe balistice şi mărturii ale martorilor, solicitând judecătorului să impună pedepse maxime cu închisoarea pentru fiecare infracţiune. Dacă va fi condamnat pentru toate acuzaţiile, un singur inculpat ar putea primi până la 245 de ani de închisoare.

Masacrul din martie 2022

Dosarul include instrucţiuni care ar fi fost date pentru uciderea a 86 de persoane între 25 şi 27 martie 2022, considerat cel mai violent weekend din El Salvador de după război. În urma acelui val de ucideri, Congresul, cu majoritate pro-guvernamentală, a declarat o controversată stare de urgenţă, care a fost prelungită lunar de atunci.

Starea de urgenţă a fost supusă unor critici intense pentru încălcările pe scară largă ale drepturilor omului. Autorităţile salvadoriene au fost acuzate de avocaţi internaţionali de comiterea de crime împotriva umanităţii, inclusiv tortură, omor şi dispariţii forţate.

În temeiul acestei măsuri, forţele de securitate au reţinut peste 91.500 de persoane. Organizaţiile pentru drepturile omului estimează că această politică a provocat o supraaglomerare de 238% în închisori şi că 513 de deţinuţi au murit în custodia statului.

Administraţia preşedintelui Nayib Bukele apără starea de urgenţă, invocând o scădere a ratei omuciderilor de la 7,8 la 100.000 de persoane în 2022 la 1,3 în 2025.

Închisoarea CECOT

Majoritatea inculpaţilor sunt deţinuţi la închisoarea de maximă siguranţă CECOT, inaugurată în 2023 şi simbolizând politicile anti-bande ale lui Bukele. Organizaţiile pentru drepturile omului descriu condiţiile de la CECOT ca fiind inumane, invocând tortura, supravegherea 24 de ore din 24 şi împiedicarea contactului cu lumea exterioară, inclusiv accesul avocaţilor.

Printre cei judecaţi în cadrul şedinţei virtuale se numără liderii longevivi ai MS-13, Borromeo Henriquez şi Dionisio Umanzor, care au participat la armistiţiul din 2012-2014 dintre guvern şi bande în timpul administraţiei preşedintelui Mauricio Funes.