Economist: Am avut ocazia să aderăm la euro, însă elitele României i-au dat cu piciorul. Atât s-a putut. Ăsta a fost nivelul lor

"Fiindcă a reapărut subiectul aderării României la euro în contextul discuţiilor mai ample despre schimbarea la faţă a Europei, poate este cazul să notez următorul lucru: aderarea la euro se poate face oricând. Asta deoarece euro este un proiect politic, iar eventuala aderare a României este tot un proiect politic", a subliniat, vineri, profesorul de economie Bogdan Glăvan, care şi-a exprimat nemulţumirea că "elitele" ţării au ratat ocazia în trecut, când contextul era favorabil.

"Într-o discuţie recentă cu un diplomat european, care m-a întrebat ce părere am despre euro, i-am mărturisit că eu am susţinut mereu aderarea României la euro, nu din motive ştiinţifice, ci din considerente politice. Din perspectivă ştiinţifică cel mai bine ne-ar fi cu o monedă separată de stat, independentă de politic, a cărei producţie să nu poată fi politizată, manevrată, manipulată. În plus, nu trebuie să faci parte din zona euro ca să îţi meargă bine, ca să duci politici sănătoase", a declarat Bogdan Glăvan.

Potrivit economistului, adoptarea euro nu e o condiţie necesară pentru asigurarea prosperităţii, iar un exemplu în acest caz este Elveţia.

"Însă când ne raportăm la cazul concret al României, la instituţiile ei defecte, la majoritatea politicienilor ei, la nivelul general de educaţie, la mentalitatea multor cetăţeni, atunci este limpede că adoptarea unor instituţii mai bune din Occident este benefică. Din perspectivă politică, deci, dacă avem ocazia să schimbăm o barcă şubredă cu o şalupă (chiar dacă nu e vreun vapor solid), atunci trebuie să exploatăm ocazia şi să sărim în şalupă. Am avut această ocazie, însă elitele României i-au dat cu piciorul. Atât s-a putut. Ăsta a fost nivelul lor. Aşa societate, aşa elite. Elitele alea adevărate au murit prin lagărele comunismului, aşa că am rămas cu ce-am rămas. Ăsta e blestemul României, moştenirea comunismului", a precizat Bogdan Glăvan.

Profesorul a explicat că am avut această ocazie când bifam celebrele criterii de convergenţă. Însă criteriile de convergenţă nu sunt piloni ştiinţifici care să justifice sau nu o uniune monetară.

"Ele sunt doar condiţii politice, hai să le spunem prudenţiale, prin care se încearcă o oarecare asortare, o omogenizare a politicilor şi performanţelor bugetare şi monetare. Dar ele în sine nici nu susţin crearea unei uniuni monetare şi nici nu o infirmă. Până la urmă decizia trebuie să fie politică, deoarece euro însuşi este un proiect politic şi aşa a fost conceput din capul locului", a punctat Bogdan Glăvan.

Exemplul Bulgariei

"Cu alte cuvinte: la fel cum în NATO pot intra tot soiul de armate, care pot sau nu pot folosi gloanţe de acelaşi calibru, care pot sau nu avea aceleaşi criterii de promovare în militărie şi acelaşi procent de generali, tot aşa în zona euro pot intra tot soiul de ţări. Important nu este doar ce au făcut aceste ţări până atunci, ci şi ce vor face pe urmă.

Când la sfârşitul anilor 1990 Bulgaria a adoptat instituţia numită Consiliu Monetar, era pregătită sau nu pentru asta? Îndeplinea criterii? Care criterii?! În realitate Bulgaria a ajuns să adopte Consiliul Monetar, adică să fixeze prin lege cursul de schimb şi să se abţină de la politizarea banilor doar fiindcă ajunsese cu cuţitul la os.

Şi atunci a adoptat o instituţie străină, cu care nu era deloc obişnuită, dar care i-a servit destul de bine, fiindcă a cam pus cătuşe demagogiei extreme, a impus guvernelor să nu sară calul cu deficitele, a împiedicat escaladarea datoriei publice. Şi a funcţionat.

Aşa că putem să adoptăm euro mâine. Numai să ne primească Vestul. Bine, am putea adopta euro şi fără să cerem permisiunea Vestului (se cheamă euroizare, e spontană), dar nu se face aşa ceva, nu ar fi civilizat, doar facem parte din familia europeană şi până una-alta trăim pe banii Vestului, ce naiba."