"E un dezastru total" - Seceta i-a lovit în plin pe agricultorii din România. Pierderi de peste 2 miliarde de euro

Seceta face ravagii în România: Agricultorii se confruntă cu pierderi masive. Într-o intervenţie la postul B1 TV, Cezar Gheorghe, expert în piaţa cerealelor, a dezvăluit amploarea dezastrului şi ne oferă o perspectivă detaliată asupra pagubelor suferite de culturile agricole.

Cu pierderi estimate la peste 2 miliarde de euro, impactul asupra economiei naţionale este profund, iar măsurile necesare pentru a preveni o astfel de situaţie în viitor par încă departe de a fi implementate.

Expertul a evidenţiat urgenţa unei strategii naţionale de gestionare a resurselor de apă şi a infrastructurii de irigaţii, esenţială pentru securitatea alimentară a României.

Jurnalistă: În ceea ce priveşte pagubele pentru culturile agricole calamitate de secetă, discutăm cu Cezar Gheorghe, expert în piaţa cerealelor.

Expert: Da, este un an extrem de dramatic în România, din punct de vedere al agriculturii, unde pagubele sunt incomensurabile, ca să spunem aşa. Avem o pierdere de circa 6 milioane de tone de porumb, din producţia estimată la începutul sezonului de însămânţare, ceea ce ne conduce la un preţ mediu de 180 de euro pe tonă şi la o pierdere de peste un miliard, mai precis, un miliard 80 de milioane de euro.

Grâul, la fel, a suferit din cauza accelerării coacerii forţate şi a secetei pedologice şi a pierdut un milion de tone, cu o pagubă de 220 milioane de euro. Rapiţa, la rândul ei, a pierdut circa 400 de mii de tone din cauza secetei pedologice, rezultând un minus de circa 180 de milioane de euro. La seminţele de floarea soarelui, până în acest moment, 800 de mii de tone sunt estimate ca pagubă, ceea ce ne conduce către un nivel de 322 de milioane de euro.

În total, cifra este, efectiv, ameninţătoare, peste 1,8 miliarde de euro în acest moment. Eu am mai ajustat puţin faţă de ce v-am spus anterior. Şi dacă vorbim de finanţarea acestor hectare, pe o medie de cheltuieli directe, fără a le socoti pe cele indirecte la hectarele alocate acestor culturi, avem circa un miliard de euro pierduţi, bani băgaţi în pământ şi pierduţi.

Este un dezastru total, pentru ca aceste sume trebuiau să alimenteze conturile fermierilor. Aceste sume nu făceau altceva decât să crească PIB-ul României şi, de ce nu, să constituie o bază de taxare şi impozitare pentru statul român, în tentativa de a acoperi găurile imense din bugetul României.

Jurnalistă: Domnule Cezar Gheorghe, vedem acest impact devastator, estimat de dumneavoastră la peste 2 miliarde de euro. Întrebarea care se pune este dacă ar putea fi, în vreun fel sau altul, recuperaţi aceşti bani pierduţi în agricultură?

Expert: Este imposibil să recuperăm aceşti bani în momentul de faţă. Trebuie să ştiţi că lucrăm cu foarte multe sisteme satelitare care ne dau informaţii de multă vreme. Din ianuarie, conform North Oceanic Atmospheric Association, care este un organism guvernamental al SUA, ştiam că va veni un val de căldură asupra României în luna iulie. Noi ştiam, dar nu am făcut nimic, pentru că efectiv nu aveam ce face. Nu mai avem irigaţii, nu mai avem absolut nimic în ţara asta, astfel încât să ne punem la adăpost. Şi niciun management al apei la nivel naţional nu avem, sub nicio formă.

Deci banii aceştia îi puteţi considera pierduţi. Şi mai mult decât atât, ne punem serioase semne de întrebare în ceea ce priveşte capacitatea agriculturii româneşti de a susţine înfiinţarea culturilor în toamnă. Pământul nu are rezervă de apă în sol şi cel mai curând, după 20 august - 1 septembrie, vor începe însămânţările pentru culturile de grâu, rapiţă şi orz la nivel naţional. Acest lucru nu ne miră, este un fenomen repetitiv. A început în 2012, am avut dezastru în 2020, am avut secetă şi pierderi imense în 2022 şi în 2023. Iată că 2024 ne pune efectiv în faţa unei situaţii critice referitor la ce trebuie să facem noi aici şi ce făceam cât de cât bine până acum - agricultura.

Jurnalistă: Ne aflăm în aceste momente în faţa faptului împlinit. Ce ar putea face autorităţile pe viitor, poate pentru următorul an, în 2025, dacă acum oricum totul este tardiv?

Expert: Trebuie să înţelegeţi un lucru: România nu poate fi schimbată peste noapte. Aceste sisteme de irigaţie, despre care toţi vorbesc la modul general, trebuie segmentate, împărţite pe categorii, este absolut absurd şi ruşinos.

Am discutat cu directoarea generală adjunctă a autorităţii pentru apă din Israel şi mi-a spus: este absurd ce se întâmplă la voi în ţară, cu o reţea hidrografică imensă, cu apa care curge de pe versanţi, cu canalul Dunăre-Marea Neagră, cu Dunărea, cu potenţialul de desalinizare din Marea Neagră, cu potenţialul de a captura apele menajere de la marile aglomeraţii urbane. Este absolut absurd şi ruşinos ceea ce se întâmplă la dumneavoastră în ţară, pentru că nimeni nu face nimic. Toată lumea vorbeşte de irigaţii într-un plan general, ca şi cum ar fi undeva deasupra tuturor, dar nimeni nu se apucă să segmenteze, să mapeze România pentru a înţelege cu adevărat ce ne trebuie. Şi canalele de irigaţie care sunt, sunt colmatate, distruse, nu mai există absolut nimic. Nu putem merge mai departe. Statul român ce să facă astăzi? Să acorde despăgubiri? Cum să acorde despăgubiri? Din ce? Din ce să acorde despăgubiri? Bănuiesc că domnului ministru Barbu i s-a ridicat părul pe ceafă, scuzaţi-mi sarcasmul, când a văzut dezastrul din agricultură.

Şi ce să facă? Dă nişte ordine de ministru pe care le modifică, pentru că, logic, n-are de unde să dea bani. Şi spune că persoanele fizice autorizate, producători agricoli şi aşa mai departe, care nu au istoric de activitate, nu vor stabili calamitatea pe baza declaraţiilor, ci pe baza INS-ului. Identic pentru cei care nu au avut istoric de activitate în ultimii cinci ani şi identic pentru cei care au avut cel puţin un proces-verbal de calamitare în ultimii cinci ani.

De unde să scoată bani? Din piatră seacă? Ce vinde? Ce vrem să vindem? Ce vrem să facem? Ce vrem să procesăm? Este extrem de simplu. E un moment dureros şi aici trebuie să susţin alt lucru. Agricultura României, în ansamblu, vorbim aici de fermieri, asociaţii de fermieri, de toată lumea, are o mare parte de vină.

Pentru că nimeni nu s-a constituit, nu s-a grupat şi nu a exercitat presiune la nivelul arcului guvernamental pentru a genera un plan care să fie urmărit, indiferent de cine vine la guvernare, pentru a genera apa şi managementul apei în agricultură. Nici nu poţi să stropeşti la nesfârşit cu apă, care este cea mai importantă resursă a planetei.