După o înfrângere istorică, Friedrich Merz a fost ales cancelar al Germaniei

Liderul conservator Friedrich Merz a fost ales, marţi, de parlamentari în funcţia de cancelar al Germaniei, la câteva ore după ce a suferit o înfrângere umilitoare în primul tur de scrutin, într-o zi extraordinară la Berlin, relatează dpa.

Merz a obţinut majoritatea absolută necesară pentru a-i succede cancelarului în exerciţiu Olaf Scholz în al doilea tur de scrutin, obţinând 325 de voturi în Bundestag, camera inferioară a parlamentului german, care are 630 de locuri.

Eşecul anterior a fost o mare ruşine pentru Merz, care a devenit primul candidat care a eşuat în ultima etapă a alegerilor pentru funcţia de cancelar în istoria Germaniei postbelice.

Coaliţia sa, formată din Partidul Creştin-Democrat (CDU), Uniunea Creştin-Socială (CSU) din Bavaria şi Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga, deţine 328 de locuri în noul Bundestag, dar Merz a obţinut sprijinul a doar 310 parlamentari în primul tur de scrutin, rămânând cu şase voturi sub majoritatea absolută necesară.

Politicienii de frunte au fost vizibil şocaţi de rezultatul anunţat în Bundestag, mulţi părăsind sala fără a face comentarii, iar speculaţiile cu privire la parlamentarii care s-au opus lui Merz în votul secret au fost numeroase.

Însă aliaţii lui Merz s-au raliat rapid în jurul său şi, după ore de consultări frenetice între parlamentari, politicianul în vârstă de 69 de ani a câştigat în al doilea tur.

Acum, el urmează să fie învestit oficial de preşedintele Frank-Walter Steinmeier la Palatul Bellevue din Berlin.

Răsturnarea surprinzătoare de situaţie a survenit la două luni şi jumătate după ce blocul CDU/CSU al lui Merz a câştigat alegerile parlamentare din februarie, care au fost declanşate de implozia coaliţiei tripartite conduse de Scholz, în noiembrie.

După săptămâni de negocieri, conservatorii şi SPD au încheiat un acord de coaliţie care a fost aprobat de toate cele trei partide şi semnat oficial luni la Berlin, deschizând calea pentru ascensiunea mult aşteptată a lui Merz la vârful politicii germane.

Însă evenimentele de marţi ar putea să-l slăbească grav atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, în contextul în care acesta încearcă să reconstruiască economia ţării aflată în dificultate şi să restabilească leadershipul Berlinului în Europa.

Înfrângerea sa neaşteptată a scos la iveală fundamentele şubrede ale puterii sale, coaliţia sa deţinând doar o majoritate fragilă în parlament, cu un scor cumulativ de sub 45% la alegerile din februarie.

Merz a depins în cele din urmă de sprijinul opoziţiei, reprezentată de Verzi şi Die Linke, pentru a adopta o moţiune procedurală privind organizarea celui de-al doilea tur de scrutin marţi, ceea ce i-a scos şi mai mult în evidenţă slăbiciunea.

Haosul parlamentar ar putea fi, de asemenea, un avantaj pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a urcat pe locul al doilea în alegerile din februarie, pe fondul nemulţumirilor legate de migraţie şi de economia în dificultate.

Partidul anti-imigranţi, considerat „extremist de dreapta confirmat” de serviciile de informaţii interne săptămâna trecută, a continuat să câştige teren în sondajele de opinie, unele dintre acestea plasându-l în faţa blocului conservator al lui Merz.

Această zi dramatică ar putea submina încrederea în Merz, care nu a deţinut niciodată o funcţie guvernamentală în deceniile sale de activitate politică, în contextul în care Germania se confruntă cu o serie de provocări urgente, de la economia aflată în dificultate la anunţurile radicale ale preşedintelui american Donald Trump privind tarifele vamale şi războiul în curs al Rusiei în Ucraina.