Dragnea îi taie avântul lui Tăriceanu. Nu vrea schimbarea mecanismului de numire a şefilor din Justiţie

Preşedintele PSD Liviu Dragnea nu susţine proiectul de lege iniţiat de şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care vizează modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor, astfel încât factorul politic - preşedintele ţării şi ministrul Justiţiei - să fie scos din mecanismul de numire a şefilor din Justiţie.

Legea Tăriceanu, care implică o schimbare radicală a mecanismului de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor-şefi, a fost adoptată tacit, miercuri, de Camera Deputaţilor şi va merge acum pentru vot final în plenul Senatului.

"Poate că situaţia actuală este mai bună decât situaţia propusă. Acum sunt trei entităţi implicate în aceste numiri şi poate acest echilibru între trei entităţi s-ar putea să fie mai bun.

Din punct de vedere politic, punctul meu de vedere, este o procedură care funcţionează de o perioadă lungă de timp şi, fiind trei entităţi publice diferite s-ar putea ca aceste filtre să fie bune. Cea mai importantă este calitatea celor care ocupă acele funcţii", şi-a explicat Dragnea poziţia, citat de Hotnews.ro.

Întrebat dacă senatorii PSD vor vota împotriva Legii Tăriceanu, liderul PSD a replicat: "Senatorii PSD vor avea acelaşi punct de vedere ca şi mine".

Ce propune mai exact Tăriceanu

Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de Secţii ai Înaltei Curţi sunt "numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani", prevede legea actuală. Tăriceanu vrea modificarea acestei prevederi, astfel încât numirea să fie făcută direct de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, revocarea şefilor de la Înalta Curte nu se va mai face de preşedintele României, la propunerea CSM, ci de către "ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanţei".

Şeful Senatului mai propune şi abrogarea prevederii legislative care stipulează că "Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului".

Numirea Procurorului General, a prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, a procurorului- şef al DNA şi a adjuncţilor săi, a procurorilor şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi a procurorului - şef al DIICOT şi adjuncţilor acestuia, trebuie să fie făcută, potrivit iniţiativei lui Tăriceanu, de "CSM dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".

Revocarea se va face de "către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ".

În prezent, aceste numiri sunt făcute de către preşedintele ţării, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.

La fel ca şi în cazul şefilor de la Înalta Curte, Tăriceanu propune abrogarea prevederii care stipulează că preşedintele poate refuza motivat numirea în respectivele funcţii, "aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului".