Două medicamente de bază ar putea dispărea din farmacii

Producătorii de medicamente generice din România avertizează că, din cauza problemelor legislative şi administrative "persistente," românii riscă să nu mai aibă acces la două medicamente esenţiale: paracetamolul şi metforminul, acesta din urmă fiind cel mai utilizat tratament accesibil pentru diabet. Fără măsuri "urgente," pacienţii ar putea rămâne fără aceste tratamente de bază sau ar fi nevoiţi să plătească mai mult pentru ele, iar sistemul public de sănătate ar pierde oportunităţi importante de optimizare bugetară, spun reprezentanţii industriei.

Simona Cocoş, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), a cerut autorităţilor, inclusiv Ministerului Sănătăţii şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului, să modifice legislaţia pentru a facilita accesul pacienţilor la medicamente generice şi biosimilare. În contextul priorităţii sănătăţii publice şi al unui buget limitat pentru compensarea medicamentelor, aceste modificări ar permite folosirea mai eficientă a resurselor financiare existente, relatează Agerpres.

APMGR atrage atenţia că Directiva UE privind tratarea apelor urbane reziduale reprezintă "o nouă lovitură" pentru producătorii de medicamente generice. Taxele impuse de această directivă ar putea afecta grav fabricile româneşti de medicamente generice, ameninţând astfel disponibilitatea unor medicamente esenţiale. De exemplu, paracetamolul şi metforminul ar putea dispărea de pe piaţă, deoarece producătorii nu pot acoperi costurile impuse de directivă prin creşterea preţurilor, acestea fiind reglementate strict de Ministerul Sănătăţii.

În cazul paracetamolului, care nu are un preţ reglementat, preţul ar putea creşte cu aproximativ 45%, sumă care ar trebui suportată de pacienţi. În schimb, metforminul, având preţul reglementat de stat, riscă să fie retras de pe piaţă din cauza nesustenabilităţii financiare.

Problemele legate de preţurile reglementate afectează şi alte peste 700 de medicamente generice compensate, care costă sub 10 lei, explică APMGR. În România, preţurile la medicamente sunt stabilite conform unui sistem de referinţă bazat pe cel mai mic preţ din 12 state membre UE, ceea ce creează dificultăţi pentru multe medicamente cu preţuri mici.

Începând cu 2023, taxa clawback pentru medicamentele generice în România este de 15%, o valoare greu de suportat pentru producătorii de medicamente cu preţuri mici. Această taxă a dus la dispariţia a peste 2.000 de medicamente generice între 2013 şi 2020.

De asemenea, APMGR arată că, deşi medicamentele generice ar trebui să intre rapid pe lista de compensare după expirarea brevetului unui medicament inovativ, în practică acest lucru se întâmplă cu întârziere de până la doi ani, limitând accesul pacienţilor la tratamente mai ieftine.

Medicamentele generice tratează peste 70% dintre pacienţi, fiind cu până la 70% mai accesibile decât medicamentele inovative după câţiva ani de la intrarea pe piaţă. Conform unui studiu IQVIA, introducerea acestora a permis creşterea numărului de pacienţi trataţi în unele arii terapeutice de până la trei ori şi a generat economii de peste 1 miliard de euro pentru CNAS între 2016 şi 2023. În perioada 2023-2028, se estimează că economiile vor depăşi 500 de milioane de euro datorită intrării pe piaţă a medicamentelor generice după expirarea brevetelor.