Dosarul Referendumului. Victor Ponta câştigă dreptul să fie audiat ca martor

La ultimul termen din dosarul fraudării referendumului din 2012, Liviu Dragnea le-a cerut magistraţilor Curţii Supreme să permită audierea şefului său de partid, Victor Ponta, care şi-a manifestat, de asemenea, disponibilitatea în acest sens. Vineri, agenţia Mediafax transmite că instanţa le va îndeplini dorinţa celor doi, admiţând cererea înaintată de avocaţii lui Liviu Dragnea.

Următorul termen din Dosarul Referendumului va fi pe 23 februarie.

"În opinia mea şi a avocatului meu, şi Victor Ponta, şi ceilalţi colegi pe care i-am solicitat pot aduce informaţii importante pentru cauză. Dacă se vorbeşte de foloase necuvenite pentru PSD, trebuie întrebat şi preşedintele PSD", a declarat anterior Liviu Dragnea.

Preşedintele executiv al PSD este acuzat de săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Dragnea susţine că acest dosar poate vulnerabiliza sistemul democratic în contextul în care există riscul ca orice şef de campanie să nu mai aibă curaj să se implice în activităţile electorale, motivând că el nu a făcut nimic diferit de ce fac ceilalţi lideri de campanie la orice alegeri.

Amintim că în septembrie 2013, Liviu Dragnea a declarat că premierul Ponta a făcut cerere să fie audiat ca martor, însă procurorul DNA ar fi respins solicitarea acestuia.

Dosarul "Fraudă la Referendum"

Dosarul "Fraudă la Referendum, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, a fost înregistrat la ÎCCJ în 7 octombrie 2013 iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Dragnea a fost acuzat de procurori că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, din 29 iulie 2012, care să garanteze validarea acestuia, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

În conformitate cu DNA, actualul ministru al dezvoltării regionale ar fi creat şi coordonat un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul la referendum, din anchetele procurorilor reieşind că acesta ar fi folosit 10 metode diverse în scopul fraudării votului - precum votul multiplu, turismul electoral, dar şi falsificarea de semnături.

Procurorii susţin că principalul obiectiv al acţiunii de fraudare de care este acuzat Dragnea este sistemul informatic utilizat de liderul PSD. Acest sistem era compus din mai multe servere, un soft şi un call-center, sistemul fiind conceput pe trei nivele, pe o structură piramidală. Primul palier era constituit din aproximativ 14.000 de utilizatori care erau conectaţi la sistem prin intermediul telefoanelor mobile.

Procurorii DNA susţin că dispoziţiile date de Liviu Dragnea erau executate de către primari USL, liderii din teritoriu ai USL sau de către preşedinţii secţiilor de votare. Dragnea ar fi fost susţinut în fraudarea Referendumului de aproape 100 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, judeţele monitorizate de procurori.

Conform rechizitoriului prezentat de DNA, după ce Liviu Dragnea transmitea mesajele către liderii locali sau preşedinţii secţiilor de votare, aceştia intrau în acţiune şi duceau alegătorii la vot sau fraudau votul.

Cu ajutorul sistemului informatic, Liviu Dragnea a transmis mesaje preşedinţilor secţiilor de votare şi preşedinţilor filialelor PSD. Procurorii arată că fizic mesajele nu erau tastate de Dragnea, dar el elabora mesajele şi aproba trimiterea lor prin sistem.

Potrivit interceptărilor DNA Dragnea a autorizat trimiterea unor mesaje precum:

"Pentru fiecare secţie se va face o listă a cetăţenilor care nu au venit la vot. Daţi-o membrilor PSD şi PNL să meargă la ei acasă şi să-i aducă să voteze".

"Organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe! Aveţi decât [sublinerea noastră, n.r.]38% prezenţă în Alexandria", le spunea Dragnea subalternilor.

Conform rechizitoriului, aceşti utilizatori transmiteau două informaţii către serverele care centralizau datele: prima informaţie este prezenţa la urne, iar o a doua informaţie este numărul de voturi "DA" şi "NU" exprimate în secţiile de votare. Nu toţi cei 14.000 de utilizatori au trimis date referitoare la numărul de voturi "DA" şi "NU" din fiecare secţie de votare. În sistem s-au înregistrat peste 4.000 de mesaje conţinând date privind voturile pentru şi împotriva suspendării, care au venit de la peste 3.000 de utilizatori ai sistemului.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.