Dosarul ”Naşilor”: 32 din cei 124 de angajaţi CFR, chemaţi la audieri

Magistraţii din cadrul Curţii de Apel Braşov audiază vineri 32 din cei 124 de angajaţi ai CFR, pentru care procurorii au emis săptămâna trecută mandate de arestare preventivă.

Angajaţi CFR sunt cercetaţi în stare de libertate în urma deciziei judecătorilor de la Tribunalul Braşov de respingere a propunerilor de arestare preventivă formulate de procurori. Magistraţii au considerat suficientă interdicţia de a nu părăsi ţara, dar procurorii au făcut recurs, fiind acum de competenţa Curţii de Apel să decidă dacă angajaţii CFR vor fi sau nu judecaţi în libertate.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov au audiat deja 170 de persoane din cele 200 cercetate în acest caz şi au propus mandate de arestare preventivă pentru 124 dintre acestea. Propunerile procurorilor au fost respinse de magistraţii Tribunalului Braşov.

În activităţile de corupţie erau implicate foarte multe persoane, de o lungă perioadă de timp

Cercetările în acest dosar au început în urma unei sesizării din oficiu din data de 17 martie 2011, prin procesul-verbal al Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Braşov din cadrul Direcţiei Poliţiei Transporturi a Inspectoratului General al Poliţiei Române. Cercetările vizează peste 200 de persoane, angajaţi ai societăţii, având calitatea de personal de tren (conductori şi şefi tren), inspectori şi revizori de specialitate din cadrul Revizoratului General Siguranţa Circulaţiei, astfel cum rezultă din următoarea ierarhie profesională: revizor general, revizor centrali, revizori regionali, inspectori de specialitate, personal de tren (conductor, şef tren).

Din cercetări reiese că în activităţile de corupţie erau implicate foarte multe persoane, de o lungă perioadă de timp. Potrivit anchetatorilor, suspecţii foloseau un limbaj comun, cu anumite elemente de argou. Astfel, "a cârji (cârjeală, cârjă)" însemna pretinderea sau primirea de bani de la călătorii frauduloşi în scopul de a le permite acestora călătoria cu trenul (cârjeală – activitatea respectivă; cârjă – suma de bani astfel obţinută); chior)‐i – călător(‐i fraudulos)‐şi care nu deţin(‐e documente de călătorie; colet)‐e (pachet(‐e) – persoane călători frauduloşi cărora personalul de tren le permite călătoria frauduloasă respectivă la cererea propriilor organe de control; a încărca trenul – activitatea infracţională de a permite călătoria frauduloasă a cât mai multor călători frauduloşi; a (nu) sta cu mortul (cu banii) pe tine – a (nu) deţine asupra propriei persoane sumele de bani provenite de la călătorii frauduloşi existând riscul de fi descoperit; tren bun (tren puternic) – un tren cu care se deplasează, în mod constant, mulţi călători frauduloşi şi de la care se pot obţine în acest mod sume de bani considerabile.

În sarcina suspecţilor au fost reţinute, printre altele, următoarele acuzaţii: infracţiuni de "luare de mită" în formă continuată, în sarcina controlorilor, infracţiuni de "dare de mită", în formă continuată, tot în sarcina controlorilor, care au dat sume de bani organelor de supracontrol, infracţiuni de „luare de mită”, în formă continuată în sarcina organelor de supracontrol (inspectori) trenuri, care, în mod repetat, au primit sume de bani de la personalul de tren, fapte de „instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice” de către persoanele care au determinat personalul de tren să nu-şi îndeplinească atribuţiile privind revizia legitimaţiilor de călătorie pentru călători frauduloşi, obţinându-se astfel pentru aceşti călători frauduloşi un avantaj patrimonial constând în cuantumul respectiv al legitimaţiei de călătorie, infracţiunea de „folosire în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii” - faptele persoanelor care, în mod repetat, aflându-se în posesia unor informaţii ce nu sunt destinate publicităţii privind efectuarea controalelor specifice, au folosit aceste informaţii şi au permis accesul unor persoane neautorizate la aceste informaţii, pentru a-i avertiza pe aceştia din urmă despre controalele specifice, pentru a nu fi descoperiţi în activitatea infracţională de corupţie, „asociere în scopul săvârşirii de infracţiuni” – fapta persoanelor care s-au asociat în scopul săvârşirii de fapte de corupţie privind activitatea de verificare a documentelor de călătorie şi de supracontrol.

Modul de operare

"Conductorii de tren luau bani de la călătorii care circulau fără bilet. Le cereau bani pentru a nu le întocmi acte premergătoare contravenţiei la regimul circulaţiei pe calea ferată, aşa cum prevede legea. Ulterior, pentru a-şi putea desfăşura în continuare acest gen de activitate dădeau o parte din banii primiţi mai departe către superiori, iar la rândul lor aceştia îi dădeau mai departe mai sus, până la nivelul revizorilor", a declarat Alina Popescu, purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Braşov.

Banii erau transferaţi de la conductori către superiorii lor în toaletele trenurilor, iar apoi, la Bucureşti, banii erau predaţi prin intermediul chioşcurilor de ziare sau de băuturi răcoritoare de pe peronul Gării de Nord, unde, de altfel, lucrau şi rude ale angajaţilor CFR Călători.

"Locaţiile unde se făcea tranzitul de bani pot fi şi acestea. Destinatarii finali ai banilor urmează să fie stabiliţi clar în cursul investigaţiilor. Posibil să fie şi rudele celor implicaţi, nu pot infirma", a adăugat Alina Popescu.

Prejudiciul estimat în acest dosar este de aproximativ 200 de milioane de lei.