Tribunalul Braşov a respins propunerile de arestare preventivă pentru angajaţii CFR reţinuţi luni
Magistraţii Tribunalului Braşov au respins marţi, după aproape zece ore de audiere, toate cele 35 de mandate de arestare preventivă propuse de procurori în cazul angajaţilor de la CFR Călători reţinuţi luni de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.
Angajaţii CFR Călători duşi în faţa instanţei au primit interdicţia de a părăsi ţara.
În acelaşi timp, marţi, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov continuă audierile în acest dosar, fiind emise mandate de aducere pentru alte 45 de persoane, inspectori şi personal de tren, din Regionalele CFR Bucureşti, Braşov, Galaţi, Iaşi şi Craiova.
Luni, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov au reţinut 35 de angajaţi ai CFR Călători suspectaţi de fapte de corupţie, dintre cei 43 care au fost audiaţi. Săptămâna trecută, procurorii Parchetului Tribunalului Braşov au audiat 81 de angajaţi ai CFR Călători în dosarul în care se fac cercetări pentru luare şi dare de mită, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, difuzare de informaţii nedestinate publicităţii, 68 de persoane fiind reţinute. Vineri, Tribunalul Braşov a respins toate cele 68 de propuneri de arestare preventivă pentru angajaţii CFR Călători.
Persoanele audiate luni fac parte din Regionalele Bucureşti, Braşov (incluzând judeţele Mureş, Sibiu şi Braşov) şi Cluj (incluzând judeţele Cluj şi Bistriţa). Nouă dintre acestea sunt inspectori de specialitate (supracontrol) în cadrul Regionalei CFR Călători S.A Bucureşti (trei persoane), Braşov (cinci persoane), Cluj (o persoană). Restul de 34 au calitatea de conductori de tren şi şefi de tren.
Potrivit unui comunicat al Parchetului Tribunalului Braşov, inspectorii de specialitate sunt suspectaţi că au luat mită, în formă continuată, de la conductorii şi şefii de tren pe care îi controlau, de la care primeau diferite sume de bani, în scopul neîndeplinirii atribuţiilor lor de control şi al anunţării controalelor planificate. Cu privire la inspectorii de specialitate din cadrul Regionalei Bucureşti se mai reţine că aceştia sunt suspectaţi şi de comiterea infracţiunii de „instigare la abuz în serviciu” deoarece îi determinau pe conductorii şi şefii de tren să nu trateze corespunzător călătorii frauduloşi. În sarcina inspectorului din cadrul Regionalei Cluj se reţine în plus faptul că acesta a comis infracţiunea de „abuz în serviciu”, prin faptul că acesta şi-a încălcat cu intenţie atribuţiile de serviciu, în înţelegere cu revizorul central Valentin Cioncan, prin faptul că nu a tratat călătorii frauduloşi identificaţi pe rutele controlate, prejudiciind astfel bugetul S.N.T.F.C. „C.F.R. CĂLĂTORI” S.A, asigurând un folos material pentru sine şi pentru revizorul central Valentin Cioncan (reprezentat din sumele de bani primite cu titlul de mită de la călătorii frauduloşi).
În privinţa inspectorilor din Regionala Bucureşti, aceştia, având acces la informaţii nedestinate publicităţii privind controalele ce se efectuau pe anumite rute, controale ce vizau identificarea şi tratarea potrivit legii a călătorilor frauduloşi, anunţau partidele de tren (şefi de tren şi conductori de tren) cu privire la efectuarea acestora, în scopul sprijinirii grupării infracţionale aşa încât să nu se ajungă la deconspirarea activităţilor lor şi pentru a asigura folosul material rezultat din aceste activităţi.
În mod particular, în sarcina inspectorilor din cadrul Regionalei Braşov se reţine faptul că aceştia, cooptaţi fiind în echipe mixte de control cu lucrătorii de poliţie judiciară din cadrul Secţiei Regionale Poliţie Transporturi Braşov, al căror obiectiv era acela al identificării modului defectuos în care partidele de tren îşi îndeplineau atribuţiile de serviciu privind sancţionarea călătorilor frauduloşi, aceste informaţii având caracter confidenţial, transmiteau şefilor de tren sau conductorilor de tren aceste informaţii pentru a determina astfel asigurarea folosului material pentru aceştia rezultat din comiterea infracţiunilor de luare de mită, potrivit sursei citate.
Cercetările în acest dosar au început în urma unei sesizării din oficiu din data de 17 martie 2011, prin procesul-verbal al Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Braşov din cadrul Direcţiei Poliţiei Transporturi a Inspectoratului General al Poliţiei Române. Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că astfel de fapte săvârşite de personalul din cadrul S.N.T.F.C. „C.F.R. Călători "au o frecvenţă cu totul deosebită, reprezentând un fenomen generalizat de corupţie în sânul societăţii comerciale naţionale, în legătură cu activităţile de verificare a documentelor de călătorie, până în vârful ierarhiei profesionale din structura respectivă a societăţii".
Cercetările vizează peste 200 de persoane, angajaţi ai societăţii, având calitatea de personal de tren (conductori şi şefi tren), inspectori şi revizori de specialitate din cadrul Revizoratului General Siguranţa Circulaţiei, astfel cum rezultă din următoarea ierarhie profesională: revizor general, revizor centrali, revizori regionali, inspectori de specialitate, personal de tren (conductor(şef tren).
Din cercetări reiese că în activităţile de corupţie erau implicate foarte multe persoane, de o lungă perioadă de timp. Potrivit anchetatorilor, suspecţii foloseau un limbaj comun, cu anumite elemente de argou. Astfel, "a cârji (cârjeală, cârjă)" însemna pretinderea sau primirea de bani de la călătorii frauduloşi în scopul de a le permite acestora călătoria cu trenul (cârjeală – activitatea respectivă; cârjă – suma de bani astfel obţinută); chior)‐i – călător(‐i fraudulos)‐şi care nu deţin(‐e documente de călătorie; colet)‐e (pachet(‐e) – persoane călători frauduloşi cărora personalul de tren le permite călătoria frauduloasă respectivă la cererea propriilor organe de control; a încărca trenul – activitatea infracţională de a permite călătoria frauduloasă a cât mai multor călători frauduloşi; a (nu) sta cu mortul (cu banii) pe tine – a (nu) deţine asupra propriei persoane sumele de bani provenite de la călătorii frauduloşi existând riscul de fi descoperit; tren bun (tren puternic) – un tren cu care se deplasează, în mod constant, mulţi călători frauduloşi şi de la care se pot obţine în acest mod sume de bani considerabile.
În sarcina suspecţilor au fost reţinute, printre altele, următoarele acuzaţii: infracţiuni de "luare de mită" în formă continuată, în sarcina controlorilor, infracţiuni de "dare de mită", în formă continuată, tot în sarcina controlorilor, care au dat sume de bani organelor de supracontrol, infracţiuni de „luare de mită”, în formă continuată în sarcina organelor de supracontrol (inspectori) trenuri, care, în mod repetat, au primit sume de bani de la personalul de tren, fapte de „instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice” de către persoanele care au determinat personalul de tren să nu-şi îndeplinească atribuţiile privind revizia legitimaţiilor de călătorie pentru călători frauduloşi, obţinându-se astfel pentru aceşti călători frauduloşi un avantaj patrimonial constând în cuantumul respectiv al legitimaţiei de călătorie, infracţiunea de „folosire în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii” - faptele persoanelor care, în mod repetat, aflându-se în posesia unor informaţii ce nu sunt destinate publicităţii privind efectuarea controalelor specifice, au folosit aceste informaţii şi au permis accesul unor persoane neautorizate la aceste informaţii, pentru a-i avertiza pe aceştia din urmă despre controalele specifice, pentru a nu fi descoperiţi în activitatea infracţională de corupţie, „asociere în scopul săvârşirii de infracţiuni” – fapta persoanelor care s-au asociat în scopul săvârşirii de fapte de corupţie privind activitatea de verificare a documentelor de călătorie şi de supracontrol.
