Dosarul Colectiv. Procurorii susţin că pirotehniştii trebuiau să prevadă condiţiile improprii şi riscante

Procurorii Parchetului General notează în referatul cu propunerea de arestare a pirotehnistului Viorel Zaharia şi a patronilor firmei Golden Ideas Fireworks Artists care a furnizat artificiile, că artificierul a invocat faptul că a acţionat în conformitate şi în limitele legii care îi reglementează activitate şi că nu-şi explică modul de iniţiere şi dezvoltare a incendiului, relatează Mediafax

Viorel Zaharia le-a declarat anchetatorilor că a montat artificiile împreună cu colegul său Marian Moise, un alt pirotehnist al firmei care a şi declanşat artificiile în timpul concertului, în prezent fiind rănit la spital.

"La Colectiv, am rămas eu cu Moise Marian. Nu pot preciza ce efecte pirotehnice am instalat, dar cred că erau T1 (articole pirotehnice pentru utilizarea pe scenă care prezintă un risc scăzut, conform HG 1102/2014 citată în referat, n.r.). Acestea erau inscripţionate în bulgară. Nu aveau nicio menţiune de utilizare în limba română. Iniţial, jerbele trebuiau montate pe buza scenei. Nu le-am pus acolo deoarece nu aveau nicio zonă de delimitare pentru siguranţa publicului. La noi a venit un membru al trupei, care mi-a solicitat să montăm artificiile în spatele lor. Şi de această dată, le-am spus că nu le putem monta acolo deoarece nu este sigur. Ne-am hotărât, eu şi Moise Marian, să montăm jerbele de artificii pe stâlpii consolei", a scris Viorel Zaharia în declaraţia sa.

Bărbatul a precizat că, din câte a aproximat, între locul unde au fost montate artificiile şi stâlpul de susţinere era o distanţă de aproximativ 4 metri, în condiţiile în care scânteile puteau ajunge la maxim 3 metri, şi că nu a analizat din ce era alcătuit stâlpul de susţinere, nu a observat că era acoperit cu burete fonoabsorbant.

"Am montat artificiile în aşa fel, încât jetul de foc să vină spre interior, şi să nu atingă stâlpul de susţinere. Nu am analizat din ce era alcătuit stâlpul de susţinere, şi nici nu am remarcat buretele fonoabsorbant. Am aranjat artificiile oblic, spre interiorul scenei. Am montat câte 4 artificii pe fiecare stâlp, au fost în total 8 artificii. Artificiile au fost montate separat, 2 cu 2 alăturate, lipite una de alta. Artificiile se acţionau la aceeaşi comandă, fiind legate în serie", a afirmat pirotehnistul.

Întrebat dacă artificiile erau cu foc cald sau rece, Viorel Zaharia a replicat că erau cu foc cald, neştiind că ar exista artificii cu foc rece.

"Nu-mi explic cum s-a putut produce incendiul. Nu-mi explic cum a putut să ia acel stâlp foc din fotografiile pe care le-am văzut la televizor. Acelaşi tip de artificii au mai fost folosite de către mine şi cu alte ocazii în incinte închise, fără a se produce nici un incident. Distanţa maximă la care poate ajunge jerba pe care am instalat-o este de 3 metri distanţă şi 15 secunde timp de ardere. Acestea se înţeleg pentru că sunt nişte menţiuni pe ambalaj care pot fi deduse. (...) Nu cred că era posibil ca artificiile montate să se fi deplasat de la locul iniţial unde au fost amplasate", a explicat Zaharia.

Pe de altă parte, procurorii susţin că "în acţiunile concrete de instalare şi manipulare a elementelor pirotehnice s-au constatat grave deficienţe, constând în: nu a luat măsuri de limitare şi asigurare a perimetrului posibil incandescent; a ansamblat elementele pirotehnice, creând împrejurări de autopotenţare; nu s-a asigurat materiale de stingere a incendiilor în zona critică; nu a examinat elementele de structură şi amenajare interioară din punct de vedere al stabilităţii la incendiu".

Anchetatorii citează, printre altele, din "Cursul de pregătire a pirotehniştilor pentru focuri de artificii" de la Academia Tehnică Militară, în care se arată că, pe timpul tragerii, pirotehnistul trebuie să se asigure că efectele obiectelor pirotehnice nu au loc deasupra spectatorilor sau altor zone de risc, precum şi de faptul că resturile incandescente nu cad în acele zone.

În curs se mai spune că "nu se poate accepta ideea că un pirotehnist efectuează activităţi pirotehnice fără să cunoască materialele asupra cărora exercită diferite agresiuni".

Citată în referat este şi Legea 126/1995 privind regimul materiilor explozive, care prevede că "articolele pirotehnice trebuie să aibă inscripţionate în limba română categoria din care fac parte, instrucţiunile de folosire, termenul de garanţie, precum şi pericolele care apar la păstrarea, depozitarea, manipularea sau folosirea lor".

Procurorii amintesc, în acest context, de declaraţia unui martor, care spune: "la începutul concertului, a existat un foc de artificii şi am observat că erau montate pe stâlpii schelei metalice, orientate către public şi către stâlpul de susţinere. Am văzut că jetul de jerbe bate direct pe stâlp şi mai departe cădeau peste noi în formă de scântei, care mi s-au părut fierbinţi".

"Prin coroborarea aspectelor de mai sus, rezultă că cei doi pirotehnişti autorizaţi, respectiv Moise Marian (în prezent internat în stare gravă, transportat la unitate spitalicească din Belgia la data de 06.11.2015) şi Zaharia Viorel, care au instalat efectele pirotehnice (focul de artificii) pe stâlpii pasarelei metalice, orientaţi spre stâlpii de susţinere, nu au luat toate măsurile necesare de prevenire, în vederea evitării unui incendiu, deşi aveau pregătirea şi avizarea necesară, dând dovadă de gravă neglijenţă. Prin amplasarea efectelor pirotehnice, în grup şi compactate câte 2, la o distanţă de siguranţă mult prea mică, respectiv 3,80 metri, aceştia nu au prevăzut posibilitatea ca jerba incandescentă şi autopotenţată, să ajungă pe stâlpul de susţinere tapetat cu burete fonoabsorbant, fapt ce a declanşat incendiul din data de 30.10.2015, în urma căruia au decedat 32 de persoane", spun procurorii în referat.

Totodată, pirotehniştii sunt acuzaţi că "nu au luat măsuri de limitare şi asigurare a perimetrului posibil incandescent (inclusiv printr-o altă orientare a jerbei) şi nici nu au asigurat prezenţa extinctoarelor în imediata apropiere, fapt ce ar fi putut duce la evitarea propagării incendiului".

"Mai mult, aceştia nu au evaluat riscurile amplasării efectelor pirotehnice într-o incintă închisă, fără posibilităţi multiple de evacuare, şi nici nu s-au documentat cu privire la structura interioară (aspect care rezultă din însăşi declaraţia inculpatului Zaharia Viorel): prezenţa unor materiale uşor inflamabile în proximitatea artificiilor amplasate", mai spun procurorii.

Pe cale de consecinţă, susţin în continuare anchetatorii, "suspectul Moise Marian şi inculpatul Zaharia Viorel trebuiau şi puteau să prevadă (acest aspect rezultă din studierea legislaţiei în vigoare, precum şi din studierea cursurilor de pregătire la care aceştia au participat) că efectele pirotehnice au fost amplasate în condiţii improprii şi riscante, fără luarea măsurilor de siguranţă adecvate, aspect care intra în atribuţiile lor de pirotehnişti".

Judecătoria Sectorului 4 a decis, sâmbătă, arestarea preventivă pentru 30 de zile a Danielei Niţă, administratorul firmei Golden Ideas Fireworks Artists, care a furnizat artificiile din clubul Colectiv, a directorului societăţii, Cristian Niţă, şi a pirotehnicianului Viorel Zaharia.

Pirotehnicianul Viorel Zaharia este acuzat de ucidere din culpă, iar patronii firmei care a furnizat artificiile din clubul Colectiv sunt cercetaţi pentru favorizarea făptuitorului şi sustragerea sau distrugerea de probe sau de înscrisuri.