Discursul fricii ridică un zid în faţa Europei

Theresa May, titulara portofoliului internelor a Marii Britanii, este unul dintre politicienii care suscită cele mai mari temeri la Bruxelles pentru limbajul său făţiş eurosceptic şi pentru campania privind îngrădirea unuia din principiile fundamentale ale Uniunii Europene - libera circulaţie a persoanelor, notează luni ziarul spaniol El Mundo.

Politiciana conservatoare, pe care unii o văd viitoarea lideră a 'Tory', promovează un discurs care se aude şi în alte state europene, mai ales în cele prospere din nord, şi care va fi, inevitabil, o temă de dezbatere în campania electorală pentru alegerile europene. Criza economică şi necesitatea guvernelor de a reduce 'statul bunăstării' au dus la conturarea unui mesaj periculos încărcat de populism, care îi corelează pe imigranţii din UE cu abuzul faţă de subvenţiile sociale.

Dezbaterea este prezentă de mai mulţi ani în spaţiul public britanic, dar a cunoscut un reviriment după anularea restricţiilor impuse cetăţenilor bulgari şi români - ale căror ţări au aderat la UE în 2007 - la accesul pe piaţa muncii din opt state membre, între care şi Spania.

Partidele politice şi guvernele cele mai populiste ale Europei au avertizat că această situaţie va provoca venirea unui val de lucrători cu slabă calificare care le vor falimenta sistemelor de protecţie socială. Alături de Marea Britanie şi alte ţări şi-au exprimat, mai mult sau mai puţin dur, preocuparea faţă de efectele economice pe care le-ar putea avea dreptul oricărui cetăţean european de a circula, locui şi lucra liber în întreaga UE.

În Belgia, guvernul a înăsprit condiţiile pentru rezidenţa cetăţenilor europeni, iar în Franţa preşedinta partidului extremist Frontul Naţional, Marine Le Pen, extrem de populară, s-a aliat cu Liga Nordului italiană pentru a face campanie împotriva acestui drept.

Sunt unii chiar mai radicali, precum liderul xenofob olandez Geert Wilders, care nu se mulţumeşte cu o revizuire a Tratatelor UE şi care solicită o ieşire imediată a Olandei din UE. Liderul Partidului Libertăţii (PVV), căruia sondajele îi acordă un mare sprijin popular, le-a cerut olandezilor să devină propriii şefi ai frontierelor şi ai banilor lor şi a dat ca exemplu Elveţia pentru avantajele pe de a fi în afara UE. Nu întâmplător, partidul lui Wilders are o legătură strânsă cu populista Uniune Democratică de Centru (UDC) din Elveţia, care a lansat cruciada împotriva imigraţiei în Ţara Cantoanelor.

Între timp, Comisia Europeană şi forţele politice proeuropene încearcă să respingă aceste temeri populiste cu date statistice. Potrivit calculelor Bruxellesului, ridicarea restricţiilor pentru bulgari şi români va duce la o creştere cu cel mult 5% a numărului actual de cetăţeni care rezidă într-un stat membru şi care în prezent însumează trei milioane.

Executivul comunitar a comandat un studiu care arată că lucrătorii inactivi proveniţi dintr-un alt stat membru reprezintă între 1% şi 5% din totalul beneficiarilor de ajutoare sociale în ţările cu cel mai mare venit pe cap de locuitor. În medie, cheltuielile pentru sănătate destinate acestor cetăţeni reprezintă circa 0,2% din bugetul total şi doar 0,01% din PIB-ul ţărilor gazdă.

Întrebarea este dacă presiunea acestor state membre va întări viitorul Parlament European, în care formaţiunile eurosceptice şi populiste ar putea avea o prezenţă mai mare. Deocamdată 80% din legislativul european este în mâinile celor care apără principiul liberei circulaţii a cetăţenilor. În ianuarie a fost aprobată o rezoluţie promovată de PPE, socialişti, liberali, Verzi şi stânga unită europeană şi care face apel la guvernele din UE să respecte dreptul la liberă circulaţie.