Dezvăluiri: China acuzată că şi-a dopat atleţii olimpici

Într-un interviu acordat mass mediei germane, un fost medic al echipei olimpice a Chinei a declarat că peste 10.000 de atleţi chinezi au folosit medicamente pentru îmbunătăţirea performanţelor în anii 1980 şi 1990, ca parte a unei scheme guvernamentale de dopaj sistematic.

“Trebuie să fi fost peste 10.000 de persoane implicate”, a declarat Xue Yinxian pentru reţeaua de televiziune ARD, în cadrul unui interviu transmis la sfârşitul săptămânii trecute. “Toate medaliile internaţionale (câştigate de atleţii chinezi la acea vreme) ar trebui retrase”.

Comentariile lui Xue privind dopajul sistematic sunt în contradicţie cu declaraţiile precedente ale guvernului comunist chinez, care a negat orice implicare în cazuri individuale de atleţi chinezi care au folosit medicamente pentru îmbunătăţirea performanţelor.

De asemenea, afirmaţiile lui Xue diferă de comentariile făcute de Chen Zhanghao, medicul şef al echipei olimpice chineze la Jocurile Olimpice din 1984, 1988 şi 1992. În 2012, Chen a declarat publicaţiei australiene The Sydney Morning Herald că “aproximativ 50” de atleţi chinezi au folosit diverse medicamente pentru îmbunătăţirea performanţelor în timpul mandatului său.

“Dacă refuzai să te dopezi, trebuia să pleci”

Xue, care a fost medicul şef al echipei chineze de gimnastică în anii 1980, a declarat că autorităţile comuniste “au insistat ca toate ehipele să folosească substanţe de dopare: de fotbal, volei, baschet, tenis de masă, badminton, atletism, înot, sărituri în apă, gimnastică, haltere”.

“Dacă refuzai, trebuia să pleci din echipă”, a afirmat ea, adăugând că inclusiv sportivii tineri au folosit astfel de substanţe. “Cel mai tânăr sportiv avea 11 ani”.

“Cât timp nu erai prins, erai un atlet bun. Guvernul a dorit doar să colecteze medalii de aur, indiferent de mijloace”, a declarat ea publicaţiei germane Süddeutsche Zeitung într-un interviu separat.

Xue a afirmat că gravitatea acestei probleme a devenit clară după ce un coleg i-a spus despre efectele negative pe care le au anumite droguri asupra sportivilor mai tineri de sex masculin.

În cele din urmă, Xue a fost concediată din echipa olimpică a Chinei în timpul J.O. din 1988 din capitala sud-coreeană Seul, după ce a refuzat să administreze o substanţă interzisă unui gimnast. Dar ea a continuat să lucreze ca medic la alte organizaţii sportive din China, până când s-a pensionat în 1998.

“Au vrut să mă reducă la tăcere”

După ce a discutat despre practicile de dopaj periculoase din China într-un interviu cu publicaţia The Sydney Morning Herald în 2012, Xue, fiul ei Yang Weidong şi soţia acestuia au fugit din ţară în 2015 şi au căutat să obţină azil politic în Germania.

"Toţi cei care erau împotriva dopajului stânjeneau politica statului şi toţi cei care periclitau imaginea ţării au fost închişi", a declarat Xue pentru ARD.

Xue a afirmat că autorităţile chineze au încercat să o intimideze înainte să plece din China pentru a se asigura că nu va vorbi despre practicile de dopaj.

“La un moment dat, opt persoane au venit în casa mea. Au vrut ca eu să nu discut despre utilizarea substanţelor pentru dopaj şi mi-au cerut să renunţ, însă eu le-am spus că nu pot. Au dorit să mă reducă la tăcere”, a precizat ea.

Guvernul chinez a refuzat să comenteze acuzaţiile făcute de Xue, după ce ARD şi Süddeutsche Zeitungasked au cerut un răspuns.

Siguranţă în Germania?

Xue şi fiul ei au aşteptat timp de patru luni înainte ca autorităţile germane să le aprobe cererile pentru azil politic, potrivit Süddeutsche Zeitung.

Yang a declarat că familia sa a fost urmărită de un agent chinez în apropierea centrului pentru azil unde au fost plasaţi la sosirea în Germania. La scurt timp după aceea, familia a fost mutată într-o nouă locaţie.

Discutând despre acţiunile mamei sale de a scoate la lumină programul de dopaj susţinut de regimul comunist chinez, Yang a afirmat că “guvernului [din Beijing] îi este frică de faptul că aceşti oameni spun adevărul”.