Dezbaterile pe tema imigraţiei în Marea Britanie şi Elveţia: elemente comune şi deosebiri

Atât în Elveţia, cât şi în Marea Britanie o parte considerabilă a populaţiei priveşte Uniunea Europeană cu scepticism, iar libertatea de circulaţie a devenit în aceste două ţări o temă intens discutată după ridicarea totală a restricţiilor privind accesul românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii din toate statele UE, scrie portalul elveţian swissinfo.ch. într-o analiză comparativă a dezbaterilor pe acest subiect în ambele ţări.

În primul rând, cele două ţări nu par să urmărească ce se dezbate în fiecare dintre ele pe această temă, remarcă Iain Begg, cercetător la London School of Economics and Political Science. În opinia sa, eventual numai partidul antieuropean UKIP din Marea Britanie ar putea să încerce să speculeze un rezultat favorabil al referendumului asupra reimpunerii unor cote pentru imigranţi, ce se va desfăşura în Elveţia pe 9 februarie la iniţiativa formaţiunii de dreapta Partidul Elveţian al Poporului (SVP).

Cu toate acestea, între dezbaterile pe tema imigraţiei din Marea Britanie şi Elveţia, care nu face parte din UE, există unele asemănări. Astfel, în ambele ţări adepţii unei politici mai restrictive la acest capitol au acelaşi argument, şi anume pericolul ca un aflux masiv de imigranţi să pună o presiune prea mare pe serviciile sociale şi pe infrastructura de locuinţe şi să ameninţe locurile de muncă ale localnicilor.

În ambele ţări, adversarii impunerii unor restricţii în calea imigranţilor citează studii în care se arată că lucrătorii străini au o contribuţie pozitivă pentru societăţile în care ajung. De exemplu, explică cercetătorul citat mai sus, marea majoritatea a imigranţilor din Marea Britanie au venit aici pentru a munci şi îşi plătesc impozitele, contribuind astfel la bunăstarea ţării, iar unele sectoare ale economiei britanice chiar au nevoie de el, cum este cazul agriculturii, sănătăţii şi serviciilor financiare, reamintind şi exemplul muncitorilor polonezi în construcţii. Iniţial, imigranţii au fost bine primiţi în Marea Britanie, dar odată cu criza economică au crescut şi sentimentele de respingere faţă de străini, reaminteşte el.

O parte din retorica partidului UKIP sugerează că străinii au venit în Marea Britanie mai degrabă pentru a pune mâna pe locurile de muncă existente, nu pentru a crea altele noi şi cum această formaţiune ameninţă să preia din electoratul conservatorilor, aceştia din urmă şi-au radicalizat la rândul lor poziţia în chestiunea imigraţiei, explică în continuare Iain Begg, care mai crede şi că aceste discuţii sunt supralicitate de mass-media.

O altă asemănare între atitudinea britanicilor şi a elveţienilor în problema imigraţiei este reflectată în intenţia celor două guverne de a limita posibilităţile străinilor de a beneficia de sistemul local de asistenţă socială. Astfel, luna aceasta executivul elveţian a promis că va lua măsuri pentru a combate abuzurile la acest capitol şi insuficienţa spaţiilor locative ce pot fi obţinute cu preţuri accesibile. La rândul său, executivul condus de David Cameron chiar a adoptat recent măsuri de limitare a accesului imigranţilor la ajutoarele de şomaj şi la asistenţa medicală subvenţionată de stat.

Însă atât Marea Britanie, cât şi Elveţia, aceasta din urmă fiind legată de UE întrucât face parte din Spaţiul Economic European (SEE) şi a încheiat peste 120 de acorduri bilaterale cu statele comunitare, riscă să intre în conflict cu Comisia Europeană dacă implementează măsuri ce contravin directivelor europene privind libertatea de circulaţie a forţei de muncă.

În mod ironic, guvernul britanic a apărat mereu ideea pieţei europene unice, dar acum nu mai vrea să respecte unul dintre principiile de bază ale construcţiei europene, adică dreptul de liberă circulaţie în interiorul frontierelor Uniunii, mai remarcă Iain Begg.