Departamentul de Stat al SUA: Corupţia rămâne răspândită în România, iar condamnările sunt tot mai greu de obţinut
Într-un raport publicat în septembrie de Departamentul de Stat al SUA privind climatul investiţional din România (Romania Investment Climate Statement), investitorii americani s-au plâns atât de corupţia guvernamentală, cât şi de cea din mediul de afaceri din România, menţionând cel mai frecvent serviciul vamal, funcţionarii municipali şi autorităţile financiare locale, transmite G4Media.
De menţionat că este unul dintre puţinele rapoarte critice la adresa justiţiei din România după ridicarea Mecanismului de Verificare şi Cooperare, care atrage din nou atenţia asupra corupţiei la nivel înalt şi asupra problemelor majore din justiţie. De regulă, după ridicarea MCV, rapoartele Comisiei Europene privind justiţia şi statul de drept din România sunt puternic cosmetizate politic.
Deşi România a făcut paşi importanţi în combaterea corupţiei, aceasta continuă să fie „o provocare majoră”, iar progresele sunt lente, avertizează raportul. Documentul critică modificările legislative care au slăbit lupta anticorupţie, închiderea a aproape 10.000 de dosare penale din cauza prescripţiei şi percepţia covârşitoare din mediul de afaceri că fenomenul este generalizat.
În analiza dedicată justiţiei şi corupţiei din România, Departamentul de Stat subliniază că practicile corupte „rămân răspândite” în anumite sectoare. Raportul citează avertismentul OCDE conform căruia măsurile de descurajare avansează prea lent şi arată că modificările anterioare ale legilor justiţiei, precum şi presiunile asupra DNA, au afectat eficienţa luptei anticorupţie.
O problemă gravă o reprezintă blocajul juridic generat de prescripţia răspunderii penale: între 2022 şi 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise. În plus, România continuă să piardă cauze la CEDO din cauza duratei excesive a proceselor.
Investitorii americani se plâng de corupţia atât la nivel guvernamental, cât şi în mediul de afaceri, indicând în special serviciul vamal, autorităţile locale şi instituţiile financiare. Percepţia negativă este confirmată de Eurobarometrul din 2024: 94% dintre oamenii de afaceri români cred că fenomenul este generalizat, mult peste media europeană.
În ciuda existenţei unor instituţii precum ANI, ANAP sau ANABI, raportul arată că România încă nu a reuşit să construiască un regim funcţional de confiscare a bunurilor obţinute prin corupţie şi că reducerea normelor de guvernanţă corporativă la companiile de stat a adâncit vulnerabilităţile.
Articolul integral poate fi citit aici.
