Delegaţia FMI a avut marţi discuţii la ANAF
Delegaţia Fondului Monetar Internaţional a avut, marţi, discuţii tehnice la sediul ANAF, în cadrul celei de-a cincea misiuni de evaluare a Acordului Stand by de tip preventiv, încheiat cu autorităţile de la Bucureşti.
Echipa prezentă la ANAF a fost condusă de Jeffrey Franks, negociatorul şef pentru România, viitorul şef al misiunii, Erik de Vrijer, şi reprezentantul rezident al FMI la Bucureşti, Tonny Libek.
Oficialii Fondului au anunţat, săptămâna trecută, că misiunea continuă la nivel de experţi, urmând ca discuţiile la nivel politic să fie reluate pe marginea scrisorii de intenţie a Guvernului, după aprobarea de către Parlament a noului Cabinet, condus de actualul premier desemnat, Victor Ponta.
Între subiectele abordate în întâlnirea de la ANAF s-au aflat "îmbunătăţirea colectării şi măsurile de combatere a evaziunii fiscale", potrivit unor surse din MFP.
Discuţiile de marţi de la ANAF urmează unei întâlniri avută, luni, de Misiunea FMI la sediul USL cu premierul desemnat, Victor Ponta, unde a fost prezent şi actualul ministru de finanţe, Bodgan Drăgoi.
Potrivit datelor publicate de Minister, bugetul general consolidat înregistra, la finalul lunii martie, un deficit de 3,4 miliarde lei, respectiv 0,56% din PIB, încadrându-se în ţinta stabilită cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 45,7 miliarde lei au fost cu 9,9% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în termeni nominali şi cu 0,3% ca pondere în PIB.
Veniturile fiscale au înregistrat, în termeni nominali, o creştere cu 16,5% faţă de anul precedent, dintre acestea creşteri semnificative fiind înregistrate la taxa pe valoarea adăugată (plus 7,6%), accize (plus 7,3%), impozit pe venit (plus 21,2%).
Contribuţiile de asigurări au fost în sumă de 12,8 miliarde lei în creştere cu 8,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent atât în cazul veniturilor din impozite şi taxe pe proprietate (plus 3,8%), cât şi în cazul veniturilor nefiscale (plus 21,7%).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate din resurse publice au crescut cu 35% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 49,1 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 4,9%, faţă de anul precedent, dar s-au redus cu 0,1% ca procent în PIB, creşterea înregistrându-se în principal la proiectele finanţate din fonduri UE (plus 54,7% faţă de anul 2011) şi dobânzi (plus 17,9%).
Au crescut de asemenea cheltuielile cu bunuri şi servicii cu 4,6%, ca urmare a plăţilor făcute din fondul de sănătate pentru servicii medicale şi medicamente.
Cheltuielile de personal s-au majorat cu 0,9%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, întrucât în luna ianuarie 2011 nu este inclusă majorarea de 15% acordată personalului bugetar şi nici plăţile aferente contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatorii din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (salariile majorate şi contribuţiile s-au platit începând cu luna februarie 2011).
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 7,3 miliarde lei crescând în termeni nominali cu 43,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Conform Scrisorii de Intenţie, ţinta deficitului bugetului general consolidat se calculează pornind de la 3,1 miliarde lei, care se ajustează cu valoarea cu care cheltuielile de investiţii depăşeşte plafonul de 6,7 miliarde lei.
