Dealurile de ciocolată din Filipine, o formaţiune geologică neobişnuită şi o mare atracţie turistică (video)

Dealurile de ciocolată (Chocolate Hills în engleză, Tsokolateng Burol în filipineză) reprezintă o formaţiune geologică neobişnuită în provincia Bohol, Filipine. Există cel puţin 1.260 de dealuri (dar pot ajunge la circa 1.776 dealuri), răspândite pe o suprafaţă de peste 50 de kilometri pătraţi.

Dealurile formează un teren ondulat, apar ca movile, în general de formă conică şi aproape simetrice. Dimensiunile lor variază de la 30 până la 50 de metri înălţime, cea mai mare fiind de 120 de metri. În timpul sezonului uscat, dealurile acoperite cu iarbă uscată capătă o culoare maro, ca ciocolata, părând a fi adevărate "bomboane" de ciocolată, de aici venindu-le numele de Chocolate Hills.

Dealurile de ciocolată reprezintă o atracţie turistică faimoasă din Bohol, fiind prezentate în steagul şi sigiliul provincial pentru a simboliza abundenţa de atracţii naturale din provincie. Acestea au fost declarate Monument Geologic Naţional şi s-a propus ca acestea să fie incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Legenda spune că, dealurile au luat naştere când doi giganţi s-au bătut, aruncând unul spre celălalt pietre şi nisip, într-o luptă care a durat mai multe zile. În cele din urmă, ajunşi la epuizare, au devenit prieteni şi au părăsit insula, dar au lăsat în urmă rămăşiţele acestei lupte. Pentru cei cu înclinaţii mai romantice există o poveste despre un gigant nemuritor, tânăr şi foarte puternic, care s-a îndrăgostit de o fată obişnuită, muritoare. După ce fata a murit, gigantul a plâns-o cu amar. Lacrimile lui s-ar fi transformat în dealuri, ca o dovadă a durerii lui eterne.

Aceste dealuri conice, separate prin câmpii plate şi conţinând numeroase peşteri şi izvoare sunt similare cu alte roci calcaroase care se întâlnesc în Slovenia, Croaţia, Puerto Rico sau Cuba. Reprezintă o formă de relief caracteristică anumitor peisaje carstice, şi anume, rezultatul unei combinaţii produse de dizolvarea rocii prin efectul ploii, apele de suprafaţă şi apele subterane.

Cu toate acestea, nici până în ziua de azi geologii nu au ajuns la un consens cu privire la modul în care au luat naştere aceste formaţiuni geologice.