Curent gratis pentru firme bine conectate. Jocul de "alba-neagra" făcut de Curtea de Conturi cu neregulile de la Hidroelectrica

În perioada 28.02.2022 – 07.07.2022, Curtea de Conturi, condusă la acea vreme de Mihai Busuioc, în prezent judecător CCR – unul dintre judecătorii care au blocat luarea unei decizii pe legea privind reforma pensiilor magistraţilor – efectua un control la Hidroelectrica.

Este acel control despre care presa a relatat că s-a soldat cu constatarea unui prejudiciu de aproape 2 milioane de euro, prin nefacturarea energiei electrice furnizate unor firme, unele dintre ele cu conexiuni politice, mănăstiri, biserici etc. Mai exact, prejudiciul constatat, potrivit unor documente consultate de Epoch Times, era de „9.350.948,63 lei (…) având consecinţe în neevidenţierea de creanţe în sumă de 8.073.674,53 lei, din care T.V.A. în sumă de 1.289.074,08 lei şi penalităţi de întârziere în sumă de 1.277.274,10 lei şi nerecuperarea acestora”.

Dacă numele firmelor care au primit energie fără factură – asta în timp ce românii de rând şi antreprenorii, tot de rând, sunt facturaţi la sânge şi, dacă nu plătesc, se trezesc cu penalităţi, iar când restanţele se acumulează li se taie „curentul” – se ştiu, mai puţin cunoscut este faptul că Curtea de Conturi a schimbat încadrarea juridică a faptelor comise la Hidroelectrica, astfel încât să nu fie de competenţa DNA, ci a unui parchet inferior. Drept urmare, n-a fost sesizat DNA-ul, ci Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. După o declinare, dosarul a ajuns la DNA. În 2025 însă, instituţia la şefia căreia a ajuns Marius Voineag, unul dintre personajele centrale din documentarul Recorder, a clasat plângerea.

Mai merită menţionat că procurorii au fost sesizaţi cu mai binee de un an întârziere. Mai exact, raportul Curţii de Conturi este datat 7 iulie 2022 iar plângerea penală a fost făcută pe 30 octombrie 2023.

Schimbarea încadrării

În prima fază, auditorii Curţii de Conturi au considerat că avem de-a face cu gestiune frauduloasă şi abuz în serviciu. Ulterior, potrivit informaţiilor noastre, deşi prejudiciul a rămas neschimbat, iar faptele erau, finalmente, tot aceleaşi, Departamentul Juridic al Curţii a schimbat încadrarea juridică în neglijenţă în serviciu. Evident, încadrările juridice diferite au consecinţe diferite şi pedepse diferite.

Astfel, art. 298 Cod penal defineşte neglijenţa în serviciu drept „încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice” şi prevede că ea se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Pe de altă parte, potrivit art. 242 Cod penal, gestiunea frauduloasă este definită ca pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Când fapta a fost săvârşită de administratorul judiciar, de lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani. Când faptele sunt săvârşite în scopul de a dobândi un folos patrimonial, atunci se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Abuzul în serviciu este reglementat de art. 297 Cod penal şi prevede că fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Cine a beneficiat de energie fără factură?

În noiembrie 2025, Recorder scria că firme cu conexiuni politice, dar şi Mitropolia Moldovei sau mănăstiri au beneficiat de amnezia Hidroelectrica care a "uitat" să le factureze între 2018 şi 2022. Prejudiciul calculat: aproape 2 milioane de euro. În centrul schemei stătea o companie controlată de Alin Udrişte, vicepreşedinte al PNL Mehedinţi şi, potrivit publicaţiei citate, protejat al fostului ministru al Energiei, Virgil Popescu. Curtea de Conturi şi Hidroelectrica au sesizat procurorii, dar toate dosarele au fost clasate în cursul anului 2025.

„Responsabilitatea mea nu există, atât timp cât dosarul s-a clasat”, a explicat Alin Udrişte pentru Recorder. Firma controlată de politicianul liberal a primit energie fără factură în valoare de peste 500.000 de euro.

Firmele care au beneficiat de „amnezia” Hidroelectrica erau împrăştiate pe harta României, dar aveau un numitor comun: conexiunile politice. Câteva exemple:

- Gerom Internaţional SRL, o companie care duce la fostul prefect de Hunedoara, Aurel Serafinceanu, a primit curent nefacturat de peste 100.000 de euro.

- Valdo Forest Industries SRL, o firmă din Neamţ care se ocupă de tăierea lemnului, despre care presa a arătat că este controlată din umbră de consilierul local PNL Constantin Dogariu – curent nefacturat de peste 25.000 de euro.

- NGM Leonard SRL, o fabrică de confecţii din Paşcani, legată de fostul consilier local PDL Leonard Rusu – curent nefacturat de peste 10.000 de euro.

Pe listă apăreau şi nume grele din industrie: ArcelorMittal, din zona metalurgiei, şi Romaero, companie de stat din domeniul aerospaţial.

În aceleaşi condiţii au primit energie electrică, în valoare de peste 600.000 de lei, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, mănăstirile Secu şi Suzana şi o parohie din Bucureşti – Buna Vestire Bellu.

Curtea de Conturi, sau cum se pune batista pe ţambal

În septembrie 2025, redacţia noastră semnala faptul că un avertizor de integritate ne-a semnalat o degradare tot mai accentuată a activităţii Curţii de Conturi în ultimii ani, cât a fost la şefia instituţiei Mihai Busuioc, personaj propulsat recent de PSD la Curtea Constituţională a României.

Principalele concluzii ale discuţiei cu avertizorul de integritate au fost:

– Controalele Curţii de Conturi sunt tot mai formale şi rareori au impact real, fiind marcate de intervenţii politice şi de slăbirea interesului pentru descoperirea fraudelor adevărate.
– Structura de conducere a instituţiei este politizată, predominând numirile PSD; multe posturi de conducere sunt menţinute prin delegaţie, nu prin concurs, fapt ce favorizează loialitatea faţă de şefi, nu faţă de interesul public.
– Sesizările penale rezultate din controale au devenit excepţii, nu regulă – atât din cauza descurajării auditorilor, cât şi a unui circuit birocratic menit să le îngroape.
– Rapoartele sensibile rămân frecvent la sertar, publicarea lor fiind amânată până la pierderea relevanţei sau ieşirea din funcţie a celor vizaţi.
– Salariile şi beneficiile (inclusiv pensiile speciale) rămân principala motivaţie pentru personalul din instituţie, nu misiunea de apărare a banului public.
– Protecţia reciprocă între instituţii şi între lideri politici asigură perpetuarea sistemului: nimeni nu anchetează pe nimeni, cu consecinţa irosirii banului public şi a lipsei de progres real în administrarea ţării.

Mai multe informatii pe acest subiect puteţi accesa aici.