Cum va schimba mobilizarea lui Putin războiul din Ucraina? Dictatorul rus ar putea avea o surpriză...

Soldati ucraineni
Soldati ucraineni (Ministerul Apararii din Ucraina)

Mobilizarea parţială anunţată de Vladimir Putin are loc în timp ce trupele ruse suferă pierderi pe câmpul de luptă şi pe fondul planurilor de anexare a mai multor teritorii ucrainene.

Testaţi în luptă şi hotărâţi să câştige, soldaţii ucraineni consideră însă că sosirea iminentă a zeci de mii de ruşi mobilizaţi reprezintă o ameninţare minoră.

"Atacurile lor vor fi agresive, dar nu periculoase", a declarat pentru Al Jazeera un militar, care a petrecut mai multe luni pe frontul din sudul regiunii Nicolaev.

Analiştii sunt însă ceva mai prudenţi.

Miercuri, într-o alocuţiune televizată, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat mobilizarea a 300.000 de oameni pentru "a ne proteja patria, suveranitatea şi integritatea teritorială, precum şi pentru a asigura securitatea poporului nostru şi a populaţiei din teritoriile eliberate" din Ucraina.

Dar cifra reală a celor care urmează să fie mobilizaţi este de un milion de oameni, a afirmat joi Novaya Gazeta Europe, versiunea în exil a celui mai vechi cotidian independent rus, publicaţia citând un decret ultrasecret şi o sursă din administraţia lui Putin. Kremlinul a negat acest raport.

Mobilizarea parţială urmează succesului neaşteptat al contraofensivei ucrainene în estul regiunii Harkiv, care a fost aproape complet eliberată de trupele ruse la începutul acestei luni.

Iar forţele ucrainene sunt pregătite să contraatace în alte trei direcţii, spun observatorii.

Una este în regiunea Luhansk, care se află la sud de Harkiv, unde contraofensiva se va concentra de-a lungul râului strategic Siverski Doneţ.

Acolo au avut loc în vară lupte crâncene cu pierderi grele, după ce Moscova şi-a retras forţele din patru regiuni nordice şi din capitala Kiev.

Cea de-a doua direcţie este în regiunea sud-estică Zaporojie, în jurul oraşului Huleaipole, de unde ucrainenii pot pătrunde adânc în zonele ocupate de Rusia.

Cea de-a treia este regiunea sudică Herson, o intrare în peninsula anexată Crimeea, care a fost ocupată la începutul lunii martie, probabil din cauza trădării unor oficiali ucraineni.

Dacă va avea loc contraofensiva ucraineană în zilele următoare, Rusia nu va avea timp să antreneze şi să desfăşoare trupele nou-mobilizate.

Forţele ruse "vor trebui să le folosească [trupele mobilizate] pentru a forma o a doua linie de apărare la aproximativ 100 km de actuala linie de front", a declarat pentru Al Jazeera Nikolai Mitrohin, expert în probleme privind Rusia la Universitatea din Bremen, Germania.

Ruşii vor trebui să îşi refacă batalioanele care au un "deficit uriaş" de efective din cauza pierderilor grele şi descurajante din ultimele şase luni, a spus el.

"Dacă până la jumătatea lunii octombrie forţele ucrainene vor putea străpunge liniile frontului în cel puţin două direcţii şi vor avansa pe cel puţin 50 km, vor da o lovitură grea forţelor ruse, care va răsturna mobilizarea", a spus Mitrohin.

Ca urmare, pierderea inevitabilă de vehicule blindate şi artilerie va împiedica puternic revitalizarea puterii militare a Rusiei în zonele ocupate, a continuat el.

Dar, dacă nu se va reuşi o străpungere ucraineană, ruşii ar putea restabili pregătirea de luptă a multor unităţi din linia întâi.

"Nu înseamnă că vor fi gata de atac, dar ar putea menţine linia frontului", a adăugat Mitrokhin.

Separatiştii: "Ne vom confrunta cu atacuri"

Separatiştii pro-ruşi din sud-estul Ucrainei sunt departe de a fi optimişti în legătură cu iminenta contraofensivă ucraineană.

"Ne vom confrunta cu atacuri din toate părţile, iar obiectivul lor va fi să ne dezechilibreze şi să ne desfiinţeze", a declarat joi pe Telegram Aleksandr Hodakovski, comandantul Batalionul de Est al separatiştilor pro-ruşi din regiunea sud-estică Doneţk.

"Nu suntem dinamici, acţionăm cu inerţie, iar multe din ceea ce spunem contrazic adesea ceea ce facem", a afirmat el, referindu-se la declaraţiile lăudăroase ale Kremlinului şi ale liderilor separatişti privind continuarea "eliberării" Ucrainei.

Deşi anunţul lui Putin privind "mobilizarea parţială" a ajuns pe prima pagină a ziarelor din întreaga lume, Rusia a stimulat deja recrutarea, potrivit grupurilor de apărare a drepturilor omului, figurilor din opoziţie şi rapoartelor mass-media.

Recruţii nou înrolaţi, în majoritate adolescenţi, au fost presaţi să se înroleze pentru serviciul de front.

Bărbaţii mai în vârstă, cu experienţă militară anterioară, au fost ademeniţi cu promisiuni de salarii mari şi compensaţii uriaşe în caz de deces.

Mii de deţinuţi au fost recrutaţi din închisorile din întreaga Rusie pentru a se alătura armatei private Wagner conduse de oligarhul Evgheni Prigojin, supranumit "bucătarul lui Putin".

"Ei au făcut deja o mobilizare parţială şi doar au legitimat-o acum, au obţinut mai multe drepturi pentru a o face cu forţa", a declarat pentru Al Jazeera general-locotenent Igor Romanenko, fost şef adjunct al Statului Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei.

Dar mobilizarea va duce, fără îndoială, la un calvar logistic şi financiar.

"Cei 300.000 vor trebui să fie înarmaţi şi aprovizionaţi cumva, iar acest lucru este discutabil", a menţionat el.

Iar calitatea noilor recruţi va fi la ani lumină distanţă de cei 170.000 de militari experimentaţi pe care Moscova i-a folosit pentru a invada Ucraina în februarie, după un an de pregătire intensă şi de formare a echipei.

Prin urmare, Kremlinul va folosi modelul arhaic al atacurilor masive care implică un număr mare de militari - şi pierderi uriaşe.

Aceasta este tactica pe care liderul sovietic Iosif Stalin a folosit-o împotriva Germaniei naziste şi a aliaţilor săi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Aceasta a dus la cea mai mare pierdere de personal militar şi de populaţie civilă din istorie - 27 de milioane de oameni.