Cum ar putea fi afectate pieţele globale şi economia mondială dacă Beijingul ar ataca Taiwanul

Invazia rusă în Ucraina în acest an a zguduit pieţele energetice globale şi a provocat penurii de alimente în unele zone ale lumii. Perturbările s-ar putea intensifica în timpul iernii, iar creşterea costurilor energiei ar putea provoca o recesiune în Europa şi ar putea slăbi economiile Statelor Unite şi ale multor alte naţiuni. Un conflict mai amplu şi mai devastator rămâne posibil, potrivit unei analize Yahoo News.

Un război în care ar fi implicată China ar fi cu mult mai rău. Recenta vizită în Taiwan a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, a înfuriat guvernul comunist chinez, care a lansat rachete deasupra insulei şi a efectuat exerciţii militare ameninţătoare menite să reamintească lumii că Beijingul plănuieşte să anexeze Taiwanul într-o zi, fie pe cale paşnică, fie prin forţă.

Dacă anexarea ar implica un conflict armat, probabil că ar cauza mai multe daune economiei mondiale şi pieţelor globale decât orice altă confruntare militară de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Spre deosebire de Rusia sau de Ucraina, sectorul de producţie al Chinei, care este o putere, este profund legat de economiile de pretutindeni, inclusiv de Statele Unite şi Europa. Mările din jurul Chinei şi Taiwanului sunt unele dintre cele mai aglomerate rute de transport maritim din lume.

Întreruperea pe timp de război a întregului comerţ ar fi devastatoare. Înainte de invazia rusă în Ucraina, de exemplu, comerţul Statelor Unite cu Rusia era de 36 de miliarde de dolari pe an. Comerţul cu Ucraina era de 4 miliarde de dolari pe an. Prin urmare, un total de 40 de miliarde de dolari în relaţii comerciale directe a fost periclitat de acest război.

Schimburile comerciale ale SUA cu China se ridică la 656 de miliarde de dolari pe an, incluzând importurile de produse de consum din fiecare gospodărie americană şi de componente ale multor produse asamblate în Statele Unite. Schimburile comerciale ale SUA cu Taiwanul se ridică la 114 miliarde de dolari şi includ unele dintre cele mai avansate semiconductoare din lume. Combinate, schimburile comerciale ale SUA cu China şi Taiwan sunt de 10 ori mai mari decât schimburile comerciale ale SUA cu Rusia şi Ucraina, şi implică produse cruciale pentru economia americană. Aceleaşi interdependenţe există între China, Taiwan şi majoritatea economiilor avansate din lume.

În cazul unui război, “consecinţele economice ar fi dezastruoase”, susţin Hal Brands şi Michael Beckley în noua carte “Danger Zone: The Coming Conflict with China”. Potrivit celor doi, “o depresiune globală ar fi aproape garantată”.

Taiwanul s-a desprins de China în 1949, la sfârşitul războiului civil din China, şi funcţionează acum ca o democraţie independentă. Cu toate acestea, China consideră Taiwanul o republică renegată, iar preşedintele Xi Jinping insistă că “reunificarea” Chinei cu Taiwanul este inevitabilă. Dar, din moment ce Taiwanul nu este interesat, China va fi nevoită să forţeze reunificarea.

O lovitură majoră pentru prosperitatea SUA

Statele Unite au o politică deliberat vagă faţă de Taiwan, menită să sugereze că armata americană ar ajuta la apărarea Taiwanului în cazul unui atac al Chinei, fără a spune acest lucru în mod deschis. Preşedintele american Joe Biden a clarificat această politică în luna mai, când a spus că da, Statele Unite ar apăra Taiwanul dacă China ar invada. Deşi aceasta ar fi cea mai bună şansă a Taipeiului de a supravieţui ca democraţie independentă, ar putea fi, de asemenea, cel mai rău scenariu pentru catastrofa economică pe care ar produce-o un război pentru apărarea Taiwanului.

Organizaţia de cercetare Rand estimează că un război între China şi Statele Unite ar reduce cu 5% economia americană în valoare de 23 de trilioane de dolari, ceea ce ar fi cea mai mare lovitură dată prosperităţii americane de la Marea Depresiune din anii 1930.

În 2009, în mijlocul Marii Recesiuni, produsul intern brut al SUA a scăzut cu doar 2,6%. Indicele bursier S&P 500 a atins un minim de 55% sub vârful anterior în 2009, ceea ce ar putea fi doar o mostră a pierderilor la care s-ar putea aştepta investitorii în urma unui război SUA-China.

Economia chineză de 17 trilioane de dolari ar avea mult mai mult de suferit, PIB-ul său scăzând cu până la 25%, potrivit Rand. Ca şi în cazul economiei Rusiei după invadarea Ucrainei, daunele ar veni probabil din mai multe direcţii: sancţiuni economice impuse de Statele Unite şi de alte naţiuni aliate, atacuri asupra infrastructurii chineze de către Taiwan, costul susţinerii unui război costisitor şi poate de lungă durată şi decuplarea Chinei de la multe sisteme internaţionale.

Economia relativ mică a Taiwanului, în valoare de 670 de miliarde de dolari, ar avea probabil cel mai mult de suferit deoarece naţiunea ar trebui să lupte pentru supravieţuirea sa. Ucraina, aflată într-o luptă existenţială similară în prezent, ar putea suferi o scădere devastatoare de 45% a producţiei în acest an, în timp ce se luptă pentru a alunga forţele ruse invadatoare. În Taiwan, industria semiconductorilor este atât de importantă încât capturarea ei intactă ar putea fi un obiectiv esenţial al armatei chineze, dacă ar fi să invadeze. De asemenea, este posibil ca Taiwanul şi aliaţii săi să distrugă uzinele de producţie de ultimă generaţie, pentru ca această tehnologie vitală să nu ajungă în mâinile chinezilor.

Tacticile “zonei gri”

Aceste scenarii presupun că Statele Unite intervin în numele Taiwanului în cazul în care China lansează un atac militar, declanşând un război terifiant între două naţiuni înarmate nuclear. Ar putea exista şi alte rezultate. Pe de o parte, este posibil ca Beijingul să nu atace niciodată Taiwanul militar, alegând în schimb tactici de “zonă gri”, cum ar fi războiul cibernetic şi exerciţiile militare în curs de desfăşurare care amplifică riscurile şi costurile pentru alte naţiuni să facă afaceri cu Taiwanul. În cazul în care China ar adopta această abordare, ar putea evita, cu grijă, un anumit tip de acţiune care ar putea declanşa implicarea americanilor, se mai arată în analiză.

Dacă va avea loc un război armat, americanii nu ar trebui să presupună că vor sfârşi de partea câştigătoare. În primul rând, nu este 100% clar că preşedintele SUA, oricine ar fi el sau ea, ar fi dispus să rişte mii de vieţi americane în Asia prin angajarea de nave şi avioane într-un război împotriva Chinei în numele Taiwanului. Există modalităţi de a “apăra Taiwanul” fără a trimite soldaţi americani la război, cum ar fi furnizarea de echipamente şi informaţii de genul celor pe care Statele Unite le furnizează acum Ucrainei.

În cazul în care Statele Unite ar intra în război, victoria nu ar fi deloc prestabilită. China şi-a construit agresiv armata două decenii şi a creat în mod deliberat o forţă capabilă să învingă Statele Unite într-un război pentru Taiwan. China ar lupta în largul propriilor sale ţărmuri, în timp ce liniile de aprovizionare americane s-ar întinde pe vastul Ocean Pacific.

Armata taiwaneză este prima linie de apărare şi nu este clar dacă forţele insulei sunt la fel de pregătite pentru război precum cele ale Chinei. În plus, potrivit unor analişti, una dintre preocupări este posibilitatea ca o armată de spioni chinezi să fie încorporată în aparatul de securitate naţională a Taiwanului.

Armata americană, atât de lăudată, ar putea, de asemenea, să se găsească nepregătită. După cum subliniază Brands şi Beckley, puterea militară americană este “pe cale să scadă”, pe măsură ce Pentagonul retrage din activitate legiuni de nave de război şi bombardiere din epoca industrială. Vor apărea sisteme de luptă mai noi şi mai bune, dar acest lucru nu se va întâmpla prea curând.

“Xi Jinping a spus în repetate rânduri că sarcina de a ‘elibera’ Taiwanul nu poate fi transmisă din generaţie în generaţie”, au scris recent Brands şi Beckley în Wall Street Journal. “La mijlocul şi sfârşitul anilor 2020, el va avea cea mai bună şansă de a îndeplini această misiune”.

Pieţele nu s-au arătat îngrijorate de vizita lui Pelosi în Taiwan sau de răspunsul ameninţător al Chinei. Indicele S&P 500 a crescut în săptămâna în care Pelosi a vizitat Taiwanul şi în care regimul comunist chinezi a trimis rachete, deoarece investitorii au interpretat aceste acţiuni ca având doar rolul de a impresiona sau induce în eroare. Nu există niciun semn tangibil că Beijingul se pregăteşte să lanseze un război real sau că Xi Jinping ar fi dispus să îşi arunce naţiunea într-un vârtej căruia el însuşi ar putea să nu-i supravieţuiască.

Probabil că aşa este. Dar mulţi analişti au crezut că preşedintele rus Vladimir Putin nu va risca niciodată să se expună furiei Occidentului invadând Ucraina, iar s-a dovedit că s-au înşelat. Nu este nimic de care să ne facem griji până în momentul în care forţele invadatoare trec o graniţă. Apoi, există motive de îngrijorare.