Cum a fost aruncată România în "Cod Roşu": ANALIZA care arată că "greaua moştenire" nu mai e doar un slogan

Analistul Mihai Răzvan Moraru a atras atenţia că România se află, de fapt, într-un „cod roşu” economic încă din vremea foştilor premieri Nicoale Ciucă şi Marcel Ciolacu, marcat de datorie publică accelerată, taxe şi impozite tot mai mari, dobânzi ridicate şi o economie în frânare, în timp ce reacţia publică a lipsit, iar criza este resimţită şi contestată abia acum, când ajustările bugetare îi afectează direct pe cei din sistem.

Analiza lui Moraru

"Haideţi să vă spun o poveste recentă. E a noastră, a tuturor celor care trăim în ţara asta.

Nu e despre noi de acum 20 de ani sau despre noi de acum 10 ani. Nu! E despre noi, în ultimii patru ani. Nu voi include nume de politicieni şi de partide. Le ştiţi! Ştiu că aveţi toţi afinităţi pentru unul sau pentru altul, dar nu despre asta e vorba. E vorba despre noi, nu despre ei. Bine, e şi despre ei, dar în acest text contează mai mult cum judecăm şi cum reacţionăm noi.

La finalul anului 2021 avem un nou premier: NC. Primul la rotativă până în iunie 2023, când premier ajunge MC, care va conduce Guvernul până în iunie 2025.

Primul an de guvernare al Coaliţiei este 2022.

Rezultate: o inflaţie de 13,8%, o datorie externă de 142 miliarde de euro, un ROBOR mediu anual de 8%–8,5%, un şomaj de 5,5%, un salariu mediu brut de 5.600 de lei, o dobândă BNR între 5% şi 6,7% şi un deficit bugetar de 5,7%, datorie 667 miliarde.

Am avut cea mai mare inflaţie din ultimele decenii. Hm! Nu era apocalipsa. Şomajul creştea, dobânda creştea rapid, dar cam toată lumea vorbea doar de creşterea economiei. De 4,1%. Eram deja 'pe val'.

Se introduce suprataxarea în energie, suprataxarea contractelor part-time, scade plafonul pentru facilităţi în agro şi construcţii, impozit pe veniturile pentru premii la jocurile de noroc.

Al doilea an: 2023.

Rezultate: inflaţie 10,4%, datorie externă 154 miliarde de euro, salariu mediu brut 6.095 lei, dobândă BNR 6,8%–7%, deficit bugetar de 6,6%, datorie 785 de miliarde, şomaj 5,8%, ROBOR mediu anual aproape similar cu 2022.

Deci şomajul creşte, datoria externă creşte, dobânda creşte, dar economia creşte doar cu 2,1%. Inflaţia tot mare, însă salariul creşte considerabil, cu aproape 10%.

Nici acum nu e apocalipsă! Dobânzile sunt mai mari, ratele la bănci sunt mari, companiile încep să resimtă povara dobânzilor şi a inflaţiei, plus creşterile de costuri cu salariile, în timp ce economia frânează! Ei, şi ce!

Se măresc şi taxele: pe dividende, reducerea plafonului pentru micro, formele de consultanţă trec la impozit pe profit, impozitul pe chirii se aplică la întreaga sumă, scade plafonul pentru cota redusă de TVA la locuinţe, se introduce impozit între 1% şi 3% pentru tranzacţii imobiliare, TVA în HoReCa creşte de la 5% la 9%, iar la apă îmbuteliată de la 9% la 19%, scade plafonul şi se introduce impozit pe profit la PFA, impozite noi pentru muncă part-time şi activităţi independente, dar şi taxe locale.

Nu tu greve, nu tu linşaj mediatic. Erau oricum stabilite multe din 2022.

Suferă companiile? Ei, ele au bani!

Al treilea an: 2024.

Rezultate: inflaţie 5,6%, dobândă BNR 6,5%, datorie de 1.036 de miliarde, adică depăşim pragul de 50%, până la 54,8%, deficit de 9%, şomaj de 6%, salariu mediu brut 6.578 lei, fondul de rezervă golit. Creştere economică 0,9%. Datoria aproape că s-a dublat neică, în doar doi ani!

Încă de la finalul anului 2023, mulţi au vorbit de o economie care va ajunge aruncată în zid. Şi de creşteri de taxe! Inclusiv eu! Dar pe cine interesa?

Era an electoral, toată lumea făcea doar calcule pe funcţii!

Şomajul se simţea, dar salariile mai creşteau cu încă aproape 10%. Economia stagna, dar banii curgeau prin venele economiei, pe împrumut. Şi ce împrumut! Dobânda tot mare, doar inflaţia a mai scăzut!

Greve? Apocalipse în presă? Gălăgie politică? Nu!

Apare impozitul minim pe cifra de afaceri de 1%, sunt eliminate facilităţile din IT, agro şi construcţii, apare taxa pe bănci de 2%, noi taxe pentru microintreprinderi şi taxa de 3% pentru activităţi specifice, au crescut plafoanele pentru contribuţii la CASS, inclusiv pentru dividende, a crescut TVA la locuinţe, pentru evenimente sportive şi artistice, se introduce CASS pe tichete de masă, apare taxa pe lux, cresc taxele locale, cresc de mai multe ori accizele la carburanţi, tutun şi alcool.

Şi vine 2025! Cred că pe ăsta ni-l amintim! Şi ca rezultate: creşteri de taxe şi impozite, guvernare şi actori.

Scriu postarea asta târziu, afară ninge şi se anunţă cod portocaliu spre roşu.

Dar aşa avem în ţara asta din 2022, iar cod roşu avem din 2023. Cod roşu de indiferenţă şi de incompetenţă! Prima a fost la noi, a doua a fost la ei!

Acum însă e apocalipsa! Tot ce nu ne convine e vina lui IB. Tot! Creşterile de taxe şi impozite din 2023 şi 2024 parcă nici nu au existat. Dobânzile mari, şomajul mare, inflaţia mare parcă nici nu erau până în 2026! Stagnarea economiei a început la 01.01.2026, ca până atunci parcă zburam.

Nu, am avut un cod roşu! Dar nu ne-a păsat!

Acum, brusc, le pasă unora care trebuie şi ei să îşi taie bugetele. După 3 ani în care taxele au tot crescut. După ce ei au împrumutat sume enorme pentru a câştiga electoral. Şi au tot crezut că o vor rezolva după! Acum presa ţipă ca vrea acele contacte grase, sindicatele vor tot creşteri de 10% / an, primarii vor tot minimă de euro pentru investiţii, partidele vor subvenţii, posturi în instituţii, bugete grase pentru contracte pe sub masă. Vor aceleaşi posturi, vor tichete de vacanţă, bani pentru sindrofii şi chermeze, sporuri şi prime inventate.

Da, suntem în rahat. Dar eram din 2023, doar că ţara era prea preocupată cu salariile tot mai mari, plătite pe datorie.

Îmi şi aduc aminte comentarii de pe aici: 'visezi tu criza economică'!

Aha!

De ce sunt acum greve? Blocări de reforme?

Pentru că acum e şi despre ei! Nu doar despre noi. Iar ei vă păcălesc iarăşi, aşa cum v-au păcălit în toţi aceşti ani.

Sfântul Pavel, dacă vine acum la Guvern tot e obligat să repare gaura lăsată de 'inteligenţi' după perioada 2022–2024!

Economia a murit acum trei ani, când antreprenorii mici sau mari au devenit brusc inamicii guvernărilor anterioare, prin taxări şi dobânzi tot mai mari. În timp ce 'sistemul' o ducea tot mai bine!