CSM în război cu Bolojan. Iese public să-i contrazică afirmaţiile
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a ieşit să îl contrazică public pe Ilie Bolojan în legătură cu legea recent adoptată de Guvern privind pensiile magistraţilor. Reprezentanţii instituţiei susţin că actul normativ nu are nicio legătură cu solicitările formulate de Comisia Europeană în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), contrazicând astfel declaraţiile premierului Ilie Bolojan.
Premierul afirmase că noul act normativ ar fi necesar pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR, de care ar depinde o sumă de peste 200 de milioane de euro.
"Rezolvarea pensiilor magistraţilor este un jalon, deci o obligaţie pe care România şi-a asumat-o în anii trecuţi, de care depinde o sumă de peste 200 de milioane de euro, pe care România nu a primit-o în momentul de faţă şi mai avem încă două jaloane, care fiecare are 200-300 de milioane de euro.
În total, cele trei jaloane sunt peste 800 de milioane de euro, pe care, într-adevăr, dacă nu le respectăm, nu le punem în practică, nu ne luăm aceşti bani. E o sumă destul de importantă. Asta ar fi să spunem partea care e legată de fonduri europene", a declarat Ilie Bolojan.
Redăm comunicatul CSM
Contrar celor afirmate în mod nereal de premierul României, în sensul că „rezolvarea pensiilor magistraţilor” ar constitui un jalon de care depinde “o sumă de peste 200 de milioane de euro” din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Consiliul Superior al Magistraturii face următoarele precizări:
Prin Legea nr. 282/2023 a fost modificat substanţial regimul pensionării magistraţilor (sub aspectul condiţiilor de pensionare, al modului de calcul al pensiei, al etapizării etc.), toate aceste elemente, prevăzute de noua lege, fiind luate în considerare de Comisia Europeană pentru a evalua pozitiv obiectivul 215 ca fiind îndeplinit în evaluarea sa preliminară pozitivă din 15 octombrie 2024.
Pe de altă parte, aceeaşi Lege nr. 282/2023 a modificat regimul impozitării pensiilor, indiferent de categoria profesională a beneficiarilor.
Ulterior, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 724/2024, dispoziţiile privind impozitarea progresivă a pensiilor au fost declarate neconstituţionale.
În consecinţă, Comisia Europeană a constatat că, în privinţa impozitării pensiilor, nu mai este îndeplinit jalonul 215, afirmând că, în urma Deciziei nr. 724/2024 a Curţii Constituţionale a României, adoptată la 19 decembrie 2024, Comisia înţelege că prevederile relevante ale Legii nr. 282/2023 care introduce impozitarea mai mare a pensiilor nu pot fi puse în aplicare de guvern.
Aşadar, celelalte aspecte care privesc regimul de pensionare a magistraţilor (condiţii de pensionare, mod de calcul al pensiei, etapizare etc.) nu au constituit obiectul vreunei critici din partea Comisiei, rămânând astfel consolidate.
În acest context, Consiliul subliniază că legea adoptată recent de Guvern nu are nicio legătură cu cerinţa formulată de Comisie prin scrisoarea din 25 martie 2025. Contrar afirmaţiilor prim-ministrului României, măsurile propuse de executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215. De altfel, problema impozitării pensiilor, evidenţiată de Comisie, a fost deja reglementată în pachetul nr. 1 de măsuri fiscal-bugetare.
Într-un moment în care dezbaterea publică este marcată de distorsiuni şi interpretări tendenţioase, Consiliul face apel la respectarea adevărului juridic şi instituţional şi la responsabilitate în comunicarea publică, nefiind permisă niciun fel de presiune politică asupra instanţei de contencios constituţional. Justiţia nu poate fi o temă constantă de campanie electorală, iar consolidarea statului de drept presupune onestitate, rigoare şi echilibru în relaţia dintre puterile statului.
