Consilierul lui Isărescu: Deficitul României e echivalentul a 27 de milioane de salarii medii. E absolut fără precedent
Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a declarat, într-o intervenţie la Digi24, că reducerea succesivă a prognozelor de creştere economică – de la 3,3% la începutul anului, la doar 1% în prezent – arată gravitatea situaţiei economice a României.
Expertul a avertizat că deficitul bugetar, ajuns la 9,3% din PIB, plasează ţara "foarte, foarte aproape de marginea prăpastiei", iar implementarea măsurilor de corecţie fiscală este esenţială pentru evitarea unui scenariu critic.
Redăm mai jos intervenţia consilierului lui Isărescu:
Moderator: La începutul anului aveam o prognoză de creştere, domnule Rădulescu, de 3,3% de la FMI. În aprilie a fost scăzută la 1,6%. Iată, astăzi aflăm 1% pentru acest an. Este scăzută de la 2,8% la 1,5% şi pentru anul viitor. Explicaţi-ne ce înseamnă asta.
Eugen Rădulescu: Să nu uităm că nu numai situaţia din ţara noastră este destul de critică. Noi suntem într-un circuit mondial şi lumea, în general, nu este într-o situaţie foarte bună. Avem dificultăţi în ceea ce privesc exporturile. Sunt numeroase elemente care reduc aşteptarea de creştere economică, nu numai măsurile adoptate de guvern acum, pentru rezolvarea problemei majore pe care o reprezintă deficitul bugetar. Adică o creştere cu 1,1% mie mi se pare o creştere rezonabilă dacă guvernul reuşeşte să aplice măsurile pe care şi le-a propus şi măsurile care sunt cuprinse în programul de guvernare.
Moderator: Dacă, aşa a spus şi delegaţia FMI... Cât de mare este acest dacă, domnule Rădulescu?
Eugen Rădulescu: Este destul de dificil de răspuns la această întrebare. Pentru că avem... Deci, în primul rând, misiunea este aproape imposibilă. Nu ştiu dacă un om obişnuit înţelege ce înseamnă un deficit de 9,3% din PIB. Înseamnă 27 de milioane de salarii medii pe economie.
Deficitul din ţara noastră, dacă ar fi fost acoperit din resurse interne, era echivalentul cu patru luni şi jumătate salariile a şase milioane de salariaţi. Asta este, despre asta vorbim. Dimensiunea este absolut fără precedent. Şi atunci, măsurile care trebuie adoptate sunt deosebit de controversate, după cum putem să observăm. Nu numai că... În timp ce măsurile acestea de creştere a unor taxe au fost adoptate relativ uşor, de câte ori mergem sau guvernul merge către a reduce nişte costuri, devine problematic, dacă nu aproape imposibil.
Aţi văzut ce s-a întâmplat atunci când s-a anunţat că vor fi reduse posturile din administraţia publică cu 25%. Au sărit în sus toţi aleşii locali, în condiţiile în care 25% însemnă de fapt nimic. Era zero. Iar ei ştiau foarte bine chestia asta, dar făceau un spectacol din acesta fără sens. Nici acum nu se pare că e prea clar dacă vom ajunge la cele 13.000 de posturi care să fie efectiv eliberate din sectorul public...
Moderator: Cele 10% pe care le cere premierul Bolojan şi despre care social-democraţii spun că ei nu sunt de acord. Vedem că până la începutul săptămânii viitoare, luni, marţi, ar trebui să avem un proiect clar dacă se ţin de cuvânt şi dacă se ţin de cuvântul dat preşedintelui Nicuşor Dan, liderii coaliţiei.
Apropo de deficit, deficitul, toată lumea spune în acest moment să nu ne aşteptăm la un deficit sub 8% anul acesta. Despre deficit l-am auzit pe fostul ministru al Finanţelor vorbind la începutul acestei săptămâni şi despre replica celebră pe care ar fi dat-o fostul premier Marcel Ciolacu, că îl doare în organul genital de deficit. Cum va fi cu deficitul? Cum arată datele în acest moment pentru finalul anului?
Eugen Rădulescu: Este prematur să ne pronunţăm ce se va întâmpla până la sfârşitul anului, pentru că măsurile adoptate, unele nici măcar nu au început să aibă efect. Sau dacă au început să aibă efect, nu ştim măsura acestui efect, pentru că nu sunt încă cifrele la dispoziţie.
Nu cred că vom reuşi să coborâm sub 8%, pentru că deficitul nu era de 9% anul trecut, deficitul a fost de 9,3%, dar în bugetul pe anul acesta au fost scăpate nişte cheltuieli absolut inevitabile de încă vreo 45 de miliarde de lei, care se adaugă deficitului de anul trecut, iar dacă reuşim să coborâm undeva în apropierea lui 8% în acest an, eu zic ca va fi un lucru bun. Numai că ar trebui ca inclusiv aleşii noştri să înţeleagă că suntem undeva foarte, foarte aproape de marginea prăpastiei.
Moderator: Ce ar însemna această margine a prăpastiei? Explicaţi-ne ca să înţelegem mai concret.
Eugen Rădulescu: Înseamnă aşa: dacă nu reuşim să... În primul rând, prima chestiune este să vedem dacă, până la urmă, va fi adoptată decizia cu privire la reducerea posturilor din administraţia locală. Avem de văzut şi măsura în care Curtea Constituţională va respinge solicitarea magistraţilor care au susţinut că fără pensii de 5.000 şi ceva de euro luate de la 47 de ani, justiţia nu este independentă.
Şi m-am gândit, vai de bietele celelalte 26 de ţări ale Uniunii Europene, unde nicăieri nu iese magistratul mai repede la pensie de 65 de ani. Unii ies la 67, alţii ies la 70. Şi cu pensii care sunt cel mult două treimi din cât au pensiile magistraţii noştri. Probabil că acolo nu mai este niciun fel de independenţă a justiţiei în cele 26 de ţări, dacă independenţa aşa se măsoară. Deci, situaţia este destul de tensionată în continuare, pentru că întotdeauna este uşor să dai şi mult mai greu să iei înapoi.
Moderator: Am văzut că toate cele cinci proiecte de lege pe care guvernul şi-a angajat răspunderea sunt în acest moment la Curtea Constituţională. Pe 24 septembrie este programată o primă şedinţă de judecată. Nu ştim dacă vom avea o decizie pentru fiecare în parte sau pentru niciunul sau pentru doar unele dintre ele. Dar aş vrea să revenim la acest proiect cu pensiile magistraţilor atacat la Curtea Constituţională de o altă Curte de Casaţie şi Justiţie.
Am văzut cu toţii reacţia stupefiantă a şefei CSM, a fost chiar aici la Digi24, cu pensiile care nu sunt suficiente, pensiile magistraţilor, acelea de 5.000 de euro pe lună, pensia medie, atenţie, pentru că vorbim de pensii mult mai mari în sistemul de magistratură. Şi omul simplu se întreabă aşa: de la noi s-a tăiat fără nicio problemă, s-au pus taxe, s-au trebuit să scoatem bani din buzunar, dar când e să se intre în magistratură, în administraţia publică, în locuri unde ştim că sunt de foarte multe ori şi în multe cazuri cotizări politice, acolo este cu scandal.
Pentru că acei oameni au avocaţi foarte puternici, fie în altă curte, fie partide care sunt la guvernare. Poate afecta asta implementarea acestor măsuri anunţate, dar care încă nu sunt în vigoare, apropo de acel dacă despre care vorbeam la început?
Eugen Rădulescu: Eu trag nădejdea că cele patru proiecte care sunt atacate din al doilea pachet de către parlamentari nu au nicio şansă să fie blocate, să fie respinse de Curtea Constituţională, după părerea mea. Trag nădejde în acelaşi timp că Curtea Constituţională va aborda cu înţelepciune şi maturitate problema pensiilor magistraţilor, pentru că nu neapărat pentru că avem de-a face cu o problemă bugetară de o dimensiune foarte mare.
Sunt numai câteva mii de magistraţi până la urmă, dar este o problemă de echilibru social care nu poate fi tolerată la nesfârşit. Numai ca să ştiţi că, vedeţi, toată discuţia asta se poartă pe câteva lucruri care nu sunt, după părerea mea, cele mai importante. Cred că cel mai important lucru pe care îl avem şi nu prea se discuta despre el este neîncasarea TVA-ului. Avem o neîncasare de TVA de 50 de miliarde de lei într-un singur an. 50 de miliarde! Dacă jumătate din sumă asta ar ajunge la buget, sigur că nu se va întâmpla asta în patru luni din acest an, cât au rămas, sau trei luni şi ceva.
Dar dacă de acum încolo avem o abordare foarte serioasă pe partea aceasta a TVA-ului, cred că e mult, mult mai semnificativ şi pentru deficit şi pentru ceea ce urmează în continuare. Deocamdată însă nu ştiu ce s-a întâmplat acolo, aud doar că de la anul viitor vom introduce în regimul acesta de taxare inversă numai legumele şi fructele, ceea ce este caraghios, cred că aşa, adică legumele şi fructele sunt nimica toată în PIB şi în încasările de TVA. Aşa încât nu... Aici este marea problemă şi nu sunt sigur că ea va putea fi rezolvată. Ea este cu mult mai serioasă şi mult mai gravă decât toate celelalte care atrag atenţia opiniei publice, cum ar fi reducerea numărului de funcţionari publici şi aşa mai departe.
Eu mă întreb ce se va întâmpla în momentul în care se va pune problema că de la 3.200 de UAT-uri să rămânem şi noi pe la vreo mie, cât ar fi normal. Dacă acum, când se pune problema de reducere cu 10% a numărului de posturi, avem un asemenea scandal public, ce se va întâmpla dacă ajungem vreodată să fim şi noi în rând cu lumea? Să avem şi noi o administraţie publică suplă şi nu atâtea sute de mii de oameni care lucrează acolo. Mă rog. Pentru că am rămas într-o organizare a ţării de pe vremea lui Ceauşescu, din 1968.
Moderator: Greu de crezut că, cu o coaliţie cu patru partide plus minorităţile, se va ajunge la un consens pe această temă spinoasă. Iar în ceea ce priveşte neîncasarea TVA, acolo suntem campioni de necontestat de vreo 10-15 ani. Astăzi a venit inflaţia, domnule Rădulescu. Aproape două cifre. Va mai creşte inflaţia anul acesta? Va mai eroda ea din buzunarul românului?
Eugen Rădulescu: După părerea mea, dacă va mai creşte cumva în septembrie, va fi cu foarte puţin. Şi aştept ca spre sfârşitul anului să coboare către undeva tot aşa, către vreun 8%, iar anul viitor să coboare mult mai rapid dacă sunt aplicate măsurile de reformă despre care se vorbeşte.
