Consilierul lui Isărescu, avertisment pentru PSD: O criză politică poate să ne azvârle într-o criză economică de mari proporţii

Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a atras atenţia, într-o emisiune Digi24, că o eventuală criză politică declanşată de PSD după referendumul intern din 20 aprilie poate declanşa o criză economică de mari proporţii.

"Dacă ajungem la o criză politică, nu văd scenariul în care scăpăm de o criză economică dramatică. O criză politică poate să ne azvârle foarte repede într-o criză economică de mari proporţii", a avertizat Eugen Rădulescu.

Fondul de rezervă, tocat în mod iresponsabil

România a intrat "într-o situaţie practic fără ieşire, ca urmare a unor politici imprudente. Începând din 2017, am avut politici care nu au mai respectat echilibrele bugetare. Am trecut şi prin două crize importante. A fost întâi pandemia, după pandemie am avut criza energetică indusă intenţionat de Rusia, care a atacat Ucraina în 2022. Dar noi, în loc să ne oprim puţin cu avântul cheltuielilor bugetare, de fapt, el a ajuns la paroxism în 2024, când deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB. Este un deficit uluitor de mare, pentru că s-a produs într-un an fără niciun fel de criză.

Tot Fondul de rezervă al Guvernului a fost tocat pe nimic. Fondul de rezervă trebuie cheltuit numai şi numai pentru crize. Acum trebuia să avem bani în Fondul de rezervă ca să putem să atenuăm criza din Golf. Ne-am trezit că nu avem niciun glonţ. Nu mai avem nicio resursă bugetară. În momentul în care ai un deficit atât de mare bugetar care se corelează cu un deficit aproape la fel de mare de cont curent, asta înseamnă că ţara trăieşte cu mult deasupra mijloacelor sale. Creşterile de salarii, de pensii, de investiţii, toate cele care au fost până în 2025, în prima jumătate a lui 2025, s-au bazat pe o îndatorare fără limită. Această îndatorare fără limită are o limită.

Vine ziua în care nu mai primeşti bani. Noi anul acesta vom plăti 3% din PIB numai dobânzi. Ştiţi ce înseamnă asta? Mai mult decât toate cheltuielile pentru învăţământ. Şi această sumă nu va scădea, va creşte, pentru că în clipa în care ai un deficit pe care speri să poţi să-l aduci la 6,2% din PIB, care înseamnă mai mult decât dublu nivelului prevăzut de Tratatul de la Maastricht, atunci datoria va continua să crească.

Înainte de a începe nebunia din Golf, reuşisem să atingem un prag al dobânzilor la datoria publică care a coborât sub 6%. Am ajuns la 5,99 în câteva zile. Să ştiţi că toate cifrele acestea... oamenii cred că au dificultăţi să le înţeleagă. Şi pe bună dreptate. Este ca şi cum ne-am apucat să spunem oamenilor de ce trebuie să avem colesterolul o valoare x sau y şi cât avem acidul uric, să zicem. N-au oamenii cum să înţeleagă toate detaliile acestea. Dar să ştiţi că importanţa pe care o au este extraordinar de mare. Nu putem să ne refacem economia fără să trecem prin reducerea deficitului bugetar. Acest deficit bugetar reprezintă o extrem de gravă problemă la adresa viitorului României".

Reforma administrativ-teritorială

"Să nu uităm că noi mai avem o piatră de moară în viitorii câţiva ani. Vor ieşi la pensie decreţeii şi vorbim despre generaţii cu mult mai mari decât cele dinainte, de oameni care ies din perioada activă a vieţii. Şi atunci vom avea o povară în plus, pentru că vor fi mai puţin plătitori de impozite şi mai mulţi beneficiari de pensii. Şi cum rezolvăm? Va fi foarte greu, va fi foarte greu.

După părerea mea, nu ar exista decât o singură soluţie rezonabilă. Am citit, nu mai departe decât astăzi, că vecinii noştri, Moldova, se pregătesc de o semnificativă reorganizare administrativ-teritorială cu obiectivul de a reduce puternic costurile în sectorul public. Trebuie să facem acelaşi lucru dacă vrem să supravieţuim într-un mod decent".