Congresul PMP. Traian Băsescu, ales preşedinte al Mişcării Populare: „Sunt un om care nu mai vrea nimic pentru el”

UPDATE. Traian Băsescu a fost ales, în unanimitate, preşedinte al Mişcării Populare, iar Eugen Tomac preşedinte executiv al formaţiunii.

„Dragilor, vă multumesc mult pentru vot. Va asigur că am şi energie şi dorinţa să continuăm procesele de modernizare a României. Cei care în viaţa lor au fost alături de mine şi încă mai simt că ar vrea să fie alături de mine să nu ezite, să vină la Mişcarea Populară. Voi lucra cu Eugen Tomac într-un tandem foarte bun şi alături de Cristi Diaconescu şi alături de Siegfried Mureşan. Vă asigur că aveţi o conducere competentă”, a precizat, după vot, Traian Băsescu.

* * *

UPDATE. Membrii PMP care au participat la Congres au votat schimbarea denumirii partidului în Mişcarea Populară şi au validat statutul formaţiunii.

* * *

UPDATE. Mult aşteptatul moment al evenimentului - discursul lui Traian Basescu. Fostul preşedinte al ţării a prezentat moţiunea "România mea."

„Mişcarea Populară este o formaţiune politică destinată românilor. Va mărturisesc că am avut multe ezitări înainte de a mai decide să susţin o moţiune pentru şefia unui partid. Am luat decizia să o fac deşi nu mai am de experimentat nimic în politică. Tot ce a fost de experimentant, am experimentat.

Nu sunt un om care se lasă îngropat de modestie şi niciodată nu o să accept ideea pe care unii vor să o sădească în populaţie - că în cei 10 ani de mandat ai mei nu s-a întâmplat nimic. S-au întâmplat multe lucruri şi cine ar îndrăzi să compare cinstit România din 2004 cu cea din 2014 va constata o diferenţă uriaşă. Acest popor când e bine condus e în stare să facă minuni şi să fie extrem de performant şi mai ales, extrem de inteligent”, a declarat Traian Băsescu.

Fostul preşedinte al României susţine că instituţiile statului sunt departe de a fi la înălţimea poporului român, „trebuie să rezolvăm împreună acest lucru, e un deficit al mandatului meu, instituţiile trebuie să ajungă la nivelul poporului.”

A venit timpul schimbării în clasa politică, a mai declarat Băsescu, adăugând că ar fi păcat să plece cu experienţa acumulată în anii în care a stat în fruntea statului fără să o împărtăşească celor care vin după el.

„Am luat decizia susţinerii acestei moţiuni după multe zile de discuţii, cu cei ce conduc PMP, dar mai ales cu soţia şi cu fiicele mele. Mi-a fost greu să le conving, dar am reuşit. Dacă am reuşit să-i conving să mă voteze de atâtea ori, am reuşit şi cu soţia. Vreau să înţelegeţi că poate pentru prima dată, în România, în fruntea unei moţiuni se aşează un om care nu mai vrea nimic pentru el. Eu nu mai am ce să ajung”, a continuat Traian Băsescu

„Prim - mininstru”, strigă sala.

„Dar vreau să conducem acest partid pentru continuarea a ceea ce a rămas nefăcut după cei 10 ani petrecuţi la Cotroceni. Aşa cum spuneam la încheierea mandatului, am înghenuncheat sistemul, dar nu l-am înfrânt definitv şi am o datorie de onoare să rămân alături de un partid până când vechile structuri nu vor mai influenţa viaţa economică, viaţa socială şi mai ales deciziile politice. Să nu credeţi că întâmplător am avut parte de două suspendări. Dar am reuşit dintr-un singur motiv. Nu am făcut niciodată compromisuri pe sub masă.”

„Am hotărât ca moţiunea pe care v-o propun să se numeasscă România Mea, pentru că oricine ar citi-o, chiar şi domnişoarele de la actualităţi, când vor spune despre moţiune vor spune România mea. A venit timpul să redevenim foarte mândri că suntem români. Ne-am obişnuit să avem complexe. Am stat 10 ani în Consiliul European. Va spun în această calitate că românii nu sunt cu nimic mai prejos decât nemţii, francezii, belgienii, olandezii. (...)

Eu cred că acest nume de moţiune, România mea, e un nume care ne era necesar astăzi şi un nume care ne poate caracteriza. Nu suntem naţionalişti, nu suntem extremişti, suntem patrioţi. Romania este a mea, este a ta, este a ei, este a lui...”, a adăugat Traian Băsescu.

Sala s-a ridicat în picioare şi aplaudă, scanându-i numele.

Elemente politice din moţiune

„Moţiunea acoperă temele fundamentale pentru poporul român. Vorbeşte de stat de drept, vorbeşte de români ca o naţiune liberă, vorbeşte de nevoia unui sistem de educaţie performant, a unui sistem de sănătate performant, de nevoia unei administraţii eficiente, despre nevoia administrării infrastructurii, despre nevoia ca pentru toţi să se facă dreptate cu respectarea drepturilor omului, moţiunea enunţă termenul de mediu curat, de economie liberă, vorbeşte de independenţă energetică, despre rolul României în UE, despre dezvolotarea culturii, libertatea presei şi nu în ultimul rând despre românii din afara frontierelor

Cred că prioritatea zero în momentul de faţă ţine de crearea de locuri de muncă. România pierde le finele acestui an peste 7 miliarde de euro, bani de la UE, pentru că nu a avut capacitatea de a face proiecte credibile şi banii se pierd în principal de la infrastructură şi mediu, adică exact de la autostrăzi, căi ferate, modernizări de aeroporturi şi porturi etc.

Trebuie să devină pentru noi o mare prioritate dezvoltarea infrastructurii de transporturi ca soluţie pentru crearea de locuri de muncă şi pentru modernizarea economiei româneşti. Una e să duci un camion de la Bucureşti la Timişoara şi alta e ca un camion cu 20 de tone de marfă să ajungă în 20 de ore în magazine.

O altă prioritate, educaţia

„Dragii mei, din 1990 până acum au fost vreo 20 de legi ale educaţiei. cea mai bună cred că a fost legea pe care a pregătit-o comisia prezidenţială în frunte cu profesorul universitar Miclea şi asumată de Guvernul Boc. Dar nimeni nu a vrut să atingă probleme sensibile ale educaţiei indiferent de cât de bună sau proastă ar fi fost legea educaţiei. Iar primul lucru care trebuie făcut e reforma curiculară. Copiii trebuie să înveţe despre lucruri care le folosesc în viaţă şi le dau o şansă. Restul pot învăţa de pe internetul care e la îndemâna oricui,

Învăţămânul dual e o altă prioritate. E esenţial ca tinerii să aibă şi o meserie la terminarea şcolii, le dă perspectivă, îi face siguri pe ei la vârsta de 18 ani.

O altă prioritate în educaţie e reabilitarea învăţământului universitar care este compromis de valul de doctorate (aplauze). Oameni buni, doctoratele înseamnă să aduci la fiecare teză de doctorat ceva nou, să ai o contribuţie, o gândire proprie, la noi se pare că mare parte din doctorate sunt pur şi simplu plagiate (aplauze).

Trebuie să respingem categoric furtul intelectual, este o ticăloşie prin care e păgubită ţara. Vă mărturisesc că în carierea mea am primit multe invitaţii să mă fac doctor şi am zis că cel mai mândru sunt de titlu meu de căpitan de cursă lungă pe care nu l-aş da pe niciunul care are titlul de doctorat plagiat.”

Sănătatea

„Sistemul de sănătate din România, în proporţie de 90%, exclud ce a apărut ca şi clinici private, medici de familie, sistemul, în proporţie de 90% e organizat ca pe vremea lui Stalin. Am făcut din medici funcţionari publici. E ridicol ca un medic să fie funcţionar public în loc să aibă un contract cu spitalul. O operaţie de apendicită costă atât, o fac, casa de sănătate să îmi plătească, o operaţie pe cord costă atât, casa de sănătate să plătească. Noi îi ţinem cu 1.800 de lei. După care îi pândim şi îi şi ducem la beci.

Inclusiv sistemul crează condiţii ca medicii să fie umiliţi.”

Agricultura, mediul rural, mediul

„(...) Micii fermieri trăiesc în sărăcie lucie şi incertitudine, la fel şi micii operatori de seră. Va trebui să dezvoltăm în mediul rural un sistem de depozite pentru micii agricultori dar trebuie să-i convingem şi pe ei că e mai bine aşa. Finanţările de la UE vin pentru asociaţii. Nu poţi să îi dai unui fermier care are 50 de straturi de roşii bani să îşi facă un depozit.

Oamenii au încă spaima CAP-ului, vom reuşi să îi convingem că CAP-ul nu se mai întoarce. Infrastructura la state trebuie să fie o prioritate guvernamentală. Să sperăm că după 2016 vom fi parte a unei guvernări responsabile a României.”

Egalitatea de şanse

„Învăţământul din mediul rural le dă copiilor de la sate posibilitatea minimă. În mediul rural avem cei mai mulţi dascăli suplinitori. Mediul rural trebuie făcut atractiv şi pentru medici, şi pentru dascăli şi aici nu văd decât o singură soluţie, Alocare de bani. Sunt convins că se pot face pe bani europeni locuinţe pentru medici şi profesori şi asistenţi în mediul rural.

Să nu transformăm profesorii în navetişti că dau mai mulţi bani pe navetă decât salariul lor.”

Justiţia

„În mod categoric, justiţia a făcut progrese, funcţionează infinit mai bine, dar suntem încă departe de a avea o justiţie care să fie garantul echităţii sociale. Încă prea mulţi oameni care spun că nu li s-a făcut dreptate în instanţă, încă sunt oameni ale căror procese se tergiversează.

Să mai recunoaştem ceva. În fiecare zi auzim ori de un politician arestat, ori un procuror sau judecător arestat. Trebuie să continuăm procesul de reformare a Justiţie până când tot românul va spune mă duc la tribunal şi îmi rezolv problema în conformitate cu legea.”

Securitatea

„Tot ce am vorbit înainte rămâne o poveste, dacă ţara nu are securitate. Nici un stat nu se poate dezvolta, nu poate să-şi vadă o perspectivă către prosperitate dacă nu are securitatea asigurată.

România are două mari avantaje. Unul e prezenţa în NATO şi al doilea este parteneriatul strategic pentru secolul 21 pe care l-am convenit cu Obama cu ocazia întâlnirii pe care am avut-o cu el la Washington. Acest parteneriat este o garanţie de securitate. Dar, căci există şi un dar... şi v-o spun ca om care are percepţia corectă a lucrurilor.

Pe de altă parte, România face prea puţin pentru propria securitate naţională, bugetele armatei sunt prea mici şi de multe ori sacrificate pentru a se face pomeni electorale. Poate cândva se vor desecretiza procesele verbale ale şedinţelor CSAT şi se va vedea că i-am atenţionat pe toţi premierii, de la Tăriceanu la Ponta că bugetele armatei sunt prea mici şi vom vedea că dotarea armatei e prea slabă iar cineva ne bagă în cap că e bine şi vor veni americanii să moară pentru noi.

Iar eu vă zic că NU, vor veni, dar să moară împreună cu noi, dar nu singuri Cel mai important element al securităţii naţionale este capacitatea de descurajare, gândiţi-vă la situaţia în care o mare putere vecină ne-ar trimite omuleţi verzi, până se mobilizează aliaţii tu trebuie să fii capabil să îţi aperi teritoriul naţional 7-8-9 - 15 zile. Pentru că nici tancurile americane nu stau toate în România şi nici soldaţii nu stau toţi în România, avem doar comandamente NATO, unul de batalion şi unul de mare unitate. Dar tehnica de luptă ar trebui să fie pe aici, pe la armata română, iar neglijarea ani la rând a bugetului Ministerului Apărării, când, vă spun cu conştiinţa împăcată, nu a existat prim ministru căruia să nu îi fi cerut suplimentarea bugetului apărării, acest lucru nu îl înţelegem încă.

NATO, SUA ne sunt aliaţi, dar ei nu pot fi aici din prima zi dacă ai nevoie. Trebuie să fii capabil să rezişti să-ţi aperi teritoriul naţional măcar 15 zile singur, până când se mobilizează structurile NATO, structurile alianţei pentru a te ajuta. Putem face asta astăzi? Răspunsul meu este NU.

Nu discutăm despre himere, nu vă cer să mă credeţi, doar ascultaţi, în Marea Neagră s-a declanşat o cursă a înarmării, Marea Neagră a devenit o mare strategică în care Federaţia Rusia a ocupat Crimeea. În Crimeea se pot amplasa echipamente extrem de sofisticate şi eficiente. Cum răspunde România ameninţărilor care pot veni din Crimeea? Cum răspunde România ameninţărilor care pot veni din Transnistria? Securitatea e elementul de la care pleci pentru a asigura prosperitatea ţării.

Ameninţările nu sunt doar externe, terorismul este o ameninţare, terorismul cibernetic îţi poate bloca centralele de la Cernavodă, nu e de joacă cu terorismul cibernetic. Aici vă pot spune că programele pe care le are România sunt în stare să îi asigure securitatea.

Crima organizată, prin care se pot introduce în ţară droguri, arme, oameni, este o altă ameninţare căreia trebuie să-i facem faţă. O vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale este şi lipsa de capacitate administrativă şi noi demonstrăm din plin că o avem şi dacă ne uităm la problema fondurilor europene pe care noi nu le absorbim.”

Uniunea Europeană

„UE este afectată în prezent de câteva crize. Prima e criza economică, UE nu şi-a revenit din criza economică, se află în criză de creştere, creşterea este încă mică şi insuficientă în raport cu nevoia de dezvoltare a UE.

Ca dovadă e numărul mare de şomeri din UE, 23 de milioane, mai mult decât populaţia României. Ne ducem şi ne întrebăm imediat şi ce facem cu 1 milion de refugiaţi când noi nu putem asigura loc de muncă cetăţenilor UE.

O altă criză a UE este criza de securitate. Dacă Franţa şi Germania îşi vor permite în continuare să se considere statele care angajează UE fără a se consulta cu ele, cu celelalte ţări, nu cred că va fi bine. M-am uitat cum se tranşează problema Ucrainei.

Avem nevoie, în interiorul UE, în mod real, de o politică externă comună, pentru a preveni preluarea unui lidership pe care nu li l-a încredinţat nimeni de către două state, porind de la premiza că au frontiera pe Atlantic. Dar noi avem frontiera pe Prut.

Odată cu criza refugiaţilor s-a prăbuşit sistemul Schengen şi acordul de la Dublin, primul avea rolul să securizeze frontierele, iar Dublinul avea rolul să spună ce faci cu cine a intrat în UE. Ambele s-au prăbuşit, trebuie construit ceva credibil.

O altă problemă a UE este că nu ştie încotro, din cauza crizei de lidership. Înainte erau lideri care dădeau direcţia, în momentul de faţă Putin reuşeşte să stea la Moscova şi să se bucure că apar fricţiuni între state.

Soluţia acum e una singură, mai multă Europa, mai multă integrare. Vine câte un Jean Claude Junker şi ne spune că trebuie să fim prieteni cu Federaţia Rusă şi să uităm, dacă se poate şi de sancţiuni.

E o fractură de logică, nu poţi spune "afară SUA" câtă vreme nu ai capacitate de a-ţi apăra proprii cetăţeni. Despre asta vorbim. UE nu îşi poate apăra singură proprii cetăţeni şi are nevoie de SUA aşa cum a fost şi în cel de-Al Doilea Război Mondial.”

„Punctul următor cel mai drag mie şi cel mai dificil - Moldova”

„România trebuie să fie implicată, aşa cum în UE trebuie să fim implicaţi pentru a fi luaţi în considerare şi trebuie să recunosc că în ultimele 10 luni implicarea României în deciziile UE s-a diminuat, la fel trebuie să fim implicaţi în deciziile din R. Moldova.

Dincolo de frăţia de sânge, dincolo de dorinţa românilor de întregire, Moldova este şi o problemă de securitate naţională. Avem în nord o ţară ca Ucraina instabilă şi nu avem nevoie şi în zona de est să avem tot o ţară instabilă, în care deciziile politice şi strategice nu se iau la Chişinău ci la Moscova.

Trebuie să acordăm un număr mare de burse pentru tinerii din Moldova, la începutul mandatului meu erau 1.200 de burse, iar în timpul Guvernului Boc numărul a ajuns la peste 5.000.

Trebuie să accelerăm procesul de acordare de cetăţenie moldovenilor şi interconectarea energetică. Trebuie să privim la ce se întâmplă în Moldova. Se produce un proces de revitalizare înspre Uniunea Euroasiatică. Nimeni nu îi dă Republicii Moldova nicio soluţie. La congresul PPE am avut discuţii oficiale cu un număr mare de demnitari PPE. Pe toţi, în discuţie, i-am atenţionat de riscuri în ceea ce priveşte R Moldova.

Sunt trei soluţii pentru Moldova

1. Să-i se dea Moldovei perspectiva de a deveni membru UE cât mai repede cu putinţă, lucru pe care l-au refuzat cele mai multe state din UE.

2. A doua variantă este unirea cu România. Nu trebuie să luăm nicio aprobare pentru unire, dacă parlamentele celor două ţări votează Unirea, ea se va face dacă poporul din dreapta şi stânga Nistrului va vota pentru unire, ea se va face, iar responsabilitatea iniţierii dialogului pe această temă o are Bucureştiul.

Vreau să înţelegeţi un lucru, mulţi spun: ce să ne mai legăm la cap cu R. Moldova? Vă spun că unirea e în interesul României.

3. Dacă nu suntem în stare nici de prima nici de a doua, a treia e Putin, vine el şi rezolvă problema, cum a făcut în Siria, pe ezitările Occidentului, dacă tot a văzut că Occidentul nu ia taurul de coarne, l-a luat el. Vreau să vă spun un lucru - timpul acţiunii lui Putin nu e foarte îndepărtat. I-am atenţionat pe toţi liderii UE cu care am discutat. România nu are nevoie ca în afară de Transnistria să aibă o ditai Moldova controlată de Moscova.”

* * *

UPDATE. A venit şi rândul lui Eugen Tomac, actualul lider al formaţiunii, să se adreseze colegilor săi din sală.

„Aştept această zi de aproape 2 ani, e un vis pe care îl văd împlint astăzi, nu a fost uşor drumul pe care am plecat acum doi ani şi jumătate când s-a creat fundatia Mişcarea Populară şi apoi am creat un partid. Iar azi am intrat într-o nouă etapă, creem Mişcarea Populară pentru că vrem să vedem o alternativă a românilor.

Astăzi creem Mişcarea Populară şi le spunem adversarilor noştri că au de ce se teme! De la Băsescu am învăţat să nu ne fie frică niciodată să spunem adevărul”, a declarat Eugen Tomac, dupa care sala a început să scandeze numele fostului preşedinte.

„Ştim că unii, cu întârziere, au încercat să mimeze un act de reparaţie morală cerând scuze celor care au suferit în timpul perioadei comuniste. Preşedintele Băsescu a condamant public, în Parlament, comunismul acum 10 ani, asta însemnă să îţi respecţi propriul popor”, a adăugat Tomac.

„Trebuie să spunem că nu suntem o naţiune de 22 de milioane de cetăţeni, ci una de 25 de milioane, căci acest partid va promva mai departe idealul Unirii cu Moldova”, a mai precizat liderul PMP.

* * *

UPDATE. Următorul care s-a adresat mulţimii venite la Congresul PMP a fost Cristian Diaconescu, fost consilier prezidenţial şi fost ministru de Externe.

„Au venit oameni din Diaspora, oameni din străinătate care nu şi-au uitat ţara. (...) Vreau să mulţumesc domnului Traian Băsescu pentru serviciul public în slujba României. Fac acest lucru pentru că ştiu lucruri care pot fi spuse, lucruri care nu pot fi spuse, concluzia e una singură, Romania a avut de câştigat spre o naţiune mândră, o naţiune modernă în această perioadă.", a declarat Diaconescu

"Dvs veniţi din toate judeţele ţării şi ar fi oarecum lipsit de sens să vă spun eu dvs cum se vede de la Bucureşti România reală, România aşa cum e”, a adăugat fostul ministru, reamintind că zone întregi de producţie au fost transformate în averi colosale, industria locală a fost dezmembrată la fier vechi, baronatele din provincie au infectat orice logică economică, lipsa de infrastructură a ajuns o problemă de siguranţă naţională.

„România se află într-o zonă încinsă din punct de vedere al securităţii, în jurul nostru au loc crize, se întâmplă tot felul de incidente şi nu vedem din partea celor care conduc România o atitudine responsabilă”, a mai precizat Diaconescu, concluzionând că este timpul pentru o schimbare.

* * *

UPDATE. Pe scenă au început să ia cuvântul membrii marcanţi ai Mişcării Populare.

„Credem că România are nevoie de un partid al oamenilor, un partid drept. Unii spun că suntem un partid mai mic, mai mic decât cele două dominante. Părerea mea e că România nu are nevoie de partide mari, ci de partide bune. Nu vrem să fim ca partidele mari care au acapart puterea.

Săptămâna aceasta o delegaţie a partidului nostru a fost la Congresul PPE din Madrid. Acolo noi, împreună cu familia noastră, am definit Federaţia Rusă ca o ameninţare a securităţii europene. Rusia este o ameninţare iar noi, Mişcarea Populară ne gândim în primul rând la românii basarabeni, românii de peste Prut. România nu îşi poate permite politicieni iresponsabili. Vedem o Rusie tot mai agresivă”, a declarat Siegfried Mureşan, purtător de cuvânt PPE.

* * *

UPDATE. Membrii PMP prezenţi la Congres au aprobat ordinea de zi, înfiinţarea formaţiunii politice Mişcarea Populară, statutul formaţiunii politice Mişcarea Populară, organismele statutare necesare desfăşurării congresului şi modalitatea de votare a conducerii partidului.

* * *

UPDATE. Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a fost întâmpinat cu aplauze şi ovaţii la intrarea în sală de miile de participanţi veniţi la congres.

* * *

La trei săptămâni de la înscrierea fostului preşedinte Băsescu în PMP, reprezentanţi ai formaţiunii din întrega ţară se întrunesc sâmbătă în Congres.

Peste 5.000 de persoane sunt aşteptate la evenimentul de astăzi. În cadrul Congresului ce va avea loc la Sala Palatului din Capitală, urmează ca PMP să-şi schimbe denumirea în Mişcarea Populară iar Traian Băsescu să candideze la şefia partidului. Potrivit unui comunicat al formaţiunii, citat de Agerpres, astăzi vor avea loc şi alegeri pentru membrii Consiliului Executiv Naţional, precum şi pentru membrii Comisiei de cenzori şi ai Comisiei de Arbitraj şi Integritate.

În prezent deputatul Eugen Tomac este preşedintele PMP, iar europarlamentarul Siegfried Mureşan este prim-vicepreşedinte. Din conducerea partidului mai fac parte 10 vicepreşedinţi, un secretar general, doi secretari generali adjuncţi şi 17 secretari executivi. Preşedinte al PMP a mai fost Elena Udrea, în perioada 7 iunie 2014 — 29 ianuarie 2015.

Partidul Mişcarea Populară (PMP) a fost înfiinţat la 23 iulie 2013, prin transformarea Fundaţiei Mişcarea Populară în partid politic. Ideea înfiinţării formaţiunii i-a aparţinut fostului preşedinte Traian Băsescu şi a fost pusă în practică de susţinători ai săi din fostul Partid Democrat Liberal (PDL), la 25 martie 2013, mai relatează sursa citată.