Comisia Europeană: Daţi vina pe Berlin şi Paris pentru birocraţie, nu pe noi

Nu mai daţi vina pe birocraţii de la Bruxelles pentru propria voastră birocraţie, a fost mesajul Comisiei Europene transmis marţi guvernelor naţionale, odată cu prezentarea planurilor de revizuire a regulilor sale privind... elaborarea regulilor.

Atunci când ţările UE adaugă cerinţe suplimentare la regulile blocului, acest lucru „creează bariere, creşte costurile şi fragmentează piaţa unică”, a declarat Valdis Dombrovskis, comisarul european responsabil de afaceri economice. El prezenta planurile Comisiei de a simplifica aşa-numitele orientări „Better Regulation” — setul intern de reguli privind modul în care sunt elaborate, verificate şi aplicate legile UE.

După ani de preţuri volatile la energie şi creştere economică lentă, companiile şi grupurile industriale au făcut presiuni asupra Bruxelles-ului să reducă birocraţia asociată regulilor UE care acoperă domenii de la autorizaţii industriale, deşeuri şi poluare până la pesticide şi tehnologie — susţinând că povara le îngreunează competiţia cu rivali mai puţin reglementaţi din SUA şi China.

Liderii UE au îndemnat în mod repetat Comisia să continue reducerea reglementărilor pentru sectoare-cheie, în timp ce blocul încearcă să îşi crească competitivitatea, potrivit POLITICO.

Dar Comisia spune că Bruxelles-ul este doar o parte a problemei. Statele membre, susţine aceasta, agravează povara adăugând cerinţe suplimentare la legi atunci când le aplică la nivel naţional — iar apoi dau vina pe Bruxelles pentru haos.

Această practică, în jargonul UE cunoscută drept „gold-plating” (suprareglementare - n.n.), a devenit o ţintă centrală în cel mai recent efort al Comisiei de a simplifica reglementările, de a reduce costurile administrative şi de a facilita dezvoltarea companiilor.

Comisia a folosit expresia „gold-plating” de 20 de ori în anunţul său, susţinând că această practică împiedică efortul de a crea standarde comune la nivelul blocului.

Acest demers face parte din promisiunea preşedintei Comisiei, Ursula von der Leyen, de a reduce birocraţia pentru mediul de afaceri cu 25% şi de a economisi economiei UE 37,7 miliarde de euro anual din costuri administrative până în 2029.

Comisia a anunţat că va realiza o „curăţenie profundă de reglementare” în următorii doi ani pentru a identifica cerinţele depăşite şi a elimina contradicţiile din miile sale de reguli.

Planul vizează 12 „domenii prioritare”, inclusiv libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor, serviciile financiare, sănătatea, locuinţele, siguranţa alimentară şi mediul.

Reducerea birocraţiei

De decenii, UE s-a mândrit cu statutul său de putere de reglementare.

Şi-a construit o mare parte din influenţa globală prin stabilirea de reguli care pătrund adânc în economie — de la agricultură şi energie până la pieţele financiare, protecţia consumatorilor, tehnologie şi mediu — obligând adesea companii din afara Europei să se adapteze standardelor UE.

Dar această forţă de reglementare a devenit o vulnerabilitate politică pe măsură ce creşterea economică încetineşte, iar companiile se plâng că sunt sufocate de reguli pe care rivalii lor externi nu le au.

„Comisia trebuie în sfârşit să-şi respecte promisiunea de a reduce birocraţia, mai ales în contextul situaţiei politice globale actuale. A închide ochii nu este o opţiune”, a declarat eurodeputatul german de centru-dreapta Christian Doleschal.

De la începutul celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen ca preşedintă a Comisiei, executivul UE a propus 10 aşa-numite pachete „omnibus” care redeschid legislaţia existentă pentru a elimina elementele considerate excesiv de împovărătoare.

„Suntem hotărâţi să producem schimbări astfel încât, în Europa şi în statele membre, să putem crea mai rapid şi mai eficient un mediu în care companiile să crească şi să îşi dezvolte competitivitatea globală de care au nevoie”, a declarat von der Leyen în cadrul unei întâlniri cu politicieni conservatori de rang înalt la Berlin, luni.

Până acum, factorii de decizie din UE au convenit să reducă obligaţiile de raportare de mediu pentru companii, să faciliteze accesul fermelor mici la fonduri UE şi să amâne noi cerinţe care obligă companiile să urmărească şi să dezvăluie provenienţa materiilor prime.

Se aşteaptă noi pachete „omnibus” mai târziu în acest an, inclusiv în domeniul energiei şi al fiscalităţii.

Dar Comisia doreşte, de asemenea, să regândească procesul de elaborare a legilor, inclusiv prin reducerea duratei evaluărilor de impact şi a perioadelor de consultare publică.

Planul de accelerare a procesului legislativ a alarmat organizaţiile societăţii civile, sindicatele, mediul academic, companiile şi cetăţenii, care avertizează că acesta ar putea face procesul decizional al UE mai opac şi ar slăbi controlul asupra impactului economic, social şi de mediu al noilor legi.

„Rapiditatea şi eficienţa nu pot veni în detrimentul valorilor democratice, al drepturilor fundamentale şi al elaborării politicilor bazate pe dovezi”, au declarat 50 de ONG-uri într-o scrisoare adresată Comisiei în februarie.

Anul trecut, Ombudsmanul UE a criticat dur Comisia pentru nerespectarea procesului legislativ, încercând să adopte prea rapid propunerile de dereglementare.

Comisia susţine că a ţinut cont de aceste critici şi va „evalua sensibilitatea în timp a fiecărei situaţii şi posibilele consecinţe negative ale întârzierii acţiunii”.