Bătălia pentru bugetul UE: Parlamentul vrea peste 2 trilioane de euro, Germania se opune

Parlamentul European a votat pentru un buget al UE care depăşeşte 2 trilioane de euro pentru următorul ciclu de şapte ani, dar Germania şi aliaţii săi fiscali conservatori vor lupta din greu pentru a împiedica acest lucru.

Negocierile privind viitorul buget al UE se încing, eurodeputaţii şi guvernele naţionale pregătindu-se pentru o confruntare legată de bani şi de modul în care aceştia vor fi cheltuiţi.

Potrivit POLITICO, o majoritate covârşitoare a legislatorilor UE a votat marţi pentru creşterea dimensiunii totale a bugetului cu 200 de miliarde de euro; alocarea unor fonduri mai mari pentru programe specifice ale UE; şi impunerea unor noi taxe la nivelul UE pentru giganţi tehnologici precum Amazon şi Google.

Germania şi aliaţii săi fiscali conservator au răspuns acestor trei idei cu răspunsuri familiare: nu, nu şi nu.

Parlamentul doreşte să crească dimensiunea propunerii Comisiei pentru perioada 2028–2034, care prevede cheltuieli de 1,8 trilioane de euro în domenii precum subvenţiile pentru fermieri, dezvoltarea industrială şi schemele de ajutor internaţional. În plus, planul Comisiei alocă aproximativ 165 de miliarde de euro pentru rambursarea datoriei comune emise pentru finanţarea pachetului de redresare post-Covid al UE — o măsură care ridică bugetul total la 1,984 trilioane de euro.

Prin solicitarea unor cheltuieli mai mari, planul Parlamentului duce bugetul peste pragul de 2 trilioane de euro, excluzând rambursările de datorie.

Este o practică obişnuită ca guvernele naţionale să respingă solicitările Parlamentului de fonduri suplimentare — la urma urmei, cea mai mare parte a bugetului este finanţată de guvernele UE, care deţin avantajul în cadrul negocierilor.

Ceea ce este diferit de această dată este istoricul recent al Parlamentului de a juca dur şi de a trage de timp — spre nemulţumirea liderilor naţionali.

„În alte ocazii, se presupune că odată ce Consiliul îşi adoptă poziţia, un apel telefonic este suficient pentru a rezolva lucrurile în Parlament. Oricine crede asta nu cunoaşte foarte bine acest Parlament”, a declarat Iratxe Garcia, lidera Socialiştilor şi Democraţilor, al doilea cel mai mare grup din Parlament.

„Nu subestimaţi niciodată Parlamentul”, a avertizat preşedinta acestuia, Roberta Metsola, într-o conferinţă de presă după vot, insistând că legislatorii nu vor aproba pur şi simplu „automat” bugetul propus de guverne.

Partidele pro-UE din Parlament — Partidul Popular European (PPE), Socialiştii şi Democraţii, grupul centrist Renew şi Verzii — au susţinut apelul pentru mai mulţi bani, pentru că UE să facă faţă unor provocări precum apărarea şi competitivitatea.

„Credem că nu putem face mai mult cu mai puţin; este un mit. Evident, majoritatea membrilor pot vota în favoare doar dacă cerinţele noastre sunt incluse în buget într-o măsură satisfăcătoare”, a declarat Siegfried Mureşan, negociator bugetar pentru PPE.

Dar aceste apeluri au fost ignorate în ţări fiscal conservatoare precum Germania şi Olanda, care pledează pentru un buget mai mic.

„Este trist să vedem că Parlamentul European vrea să abordeze provocările geopolitice şi geoeconomice ale secolului XXI cu priorităţi bugetare profund înrădăcinate în secolul trecut”, a declarat un diplomat UE care, la fel ca alţii citaţi în acest material, a primit anonimatul pentru a vorbi liber.

Cu câteva zile înainte de votul din Parlament, cancelarul german Friedrich Merz — a cărui ţară contribuie cu un sfert din bugetul total al UE — a respins propunerea Comisiei din iulie ca fiind prea mare.

„Într-un moment în care aproape toate statele membre depun cele mai riguroase eforturi de consolidare fiscală pe plan intern, o creştere masivă a bugetului UE, aşa cum este propusă de Comisie, nu se potriveşte cu situaţia”, a spus Merz după un summit al liderilor în Cipru săptămâna trecută.

Dilema taxelor

Parlamentul are, în mod formal, puţin de spus despre dimensiunea bugetului, care este prerogativa liderilor UE.

Teoretic, eurodeputaţii pot respinge sau confirma acordul final al liderilor cu o majoritate consolidată — dar în trecut nu au recurs niciodată la această opţiune extremă.

Deşi solicitarea Parlamentului de a creşte bugetul total cu 10% probabil nu va deveni realitate, mai multe dintre cerinţele sale vor fi probabil preluate de guverne.

Poziţia eurodeputaţilor este susţinută în linii mari de ţări precum Polonia, Spania şi Italia, care favorizează un buget mare, cu plăţi substanţiale pentru beneficiarii tradiţionali, precum fermierii şi regiunile mai sărace.

Într-un impuls pentru Parlament, liderii naţionali au însărcinat Comisia să exploreze noile taxe propuse de acesta — cunoscute în jargonul de la Bruxelles drept „resurse proprii” — în timpul summitului din Cipru, au declarat trei oficiali familiarizaţi cu discuţiile.

Eurodeputaţii au susţinut noi taxe la nivelul UE pentru jocurile de noroc online, giganţii tehnologici şi firmele de criptomonede. Ei susţin că aceste noi taxe ar permite extinderea bugetului fără a solicita contribuţii suplimentare din partea guvernelor naţionale.

Comisia a propus în iulie cinci taxe noi — pe produsele din tutun, deşeurile electrice nereciclate, importurile de carbon, emisiile de carbon şi profiturile corporative — pentru a genera venituri suplimentare de 65 de miliarde de euro pe an. Dar majoritatea acestor idei nu au reuşit să obţină suficient sprijin în rândul guvernelor.

Într-o altă evoluţie importantă, liderii reuniţi în Cipru au cerut Comisiei să analizeze amânarea rambursării a aproximativ 165 de miliarde de euro din datoria comună emisă pentru finanţarea pachetului de redresare post-Covid al UE, potrivit celor trei oficiali.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că a insista pentru rambursarea rapidă a acestor bani este „idioţenie”.

Ideea de a amâna plăţile — opusă de Germania, dar susţinută de Franţa şi Spania — ar fi bine primită de mulţi eurodeputaţi, deoarece ar elibera mai multe fonduri pentru cheltuieli la nivelul UE.

Discuţiile din Cipru au dat practic startul fazei mai sensibile a negocierilor bugetare.

Negocierile vor ajunge la un punct culminant în cadrul unui summit al liderilor UE în decembrie 2026, care reprezintă termenul limită neoficial pentru a ajunge la un acord.

„Intrăm în perioada de concesii reciproce. Este începutul sfârşitului”, a declarat un al doilea diplomat UE.