Codurile, în zodia PSD. Procuroarea din dosarul TelDrum vă spune povestea lui "Dorel"

Procuroarea din dosarul TelDrum, Alexandra Carmen Lăncrănjan, continuă sâmbătă seria postărilor publicate pe pagina sa de socializare menite să explice cum vor fi afectaţi cetăţenii de controversatele modificări care vizează codurile penale aflate acum pe masa Comisiei Iordache.

După ce am aflat povestea "Ioanei" şi a lui "Gigel", seria intitulată "De ce te afectează pe tine modificările Codului de procedură penală?" continuă acum cu povestea lui "Dorel".

Povestea lui Dorel

"Dorel, fratele lui Gigel, a ales să nu lucreze la stat. El deţine un lanţ de firme, în care figurează ca acţionari cetăţeni străini care nu au fost niciodată în România, firme prin care alimentează piaţa neagră cu ce este nevoie: alcool, ţigări, legume-fructe, medicamente.

În loc să plătească statului TVA, Dorel alege să folosească multe facturi fictive şi firmele, în mod miraculos, sunt mereu pe zero. Dorel este liniştit deoarece are o vilă cu piscină, o asigurare de sănătate privată în Viena, copiii la şcoală în Elveţia şi 5 maşini de teren pentru care plăteşte impozit nişte mărunţiş.

Dorel a văzut că în cazul lui Gigel procurorul a mai putut să facă câte un act sau două în speranţa că va putea proba fapta aşa că se bucură că, peste noapte, au mai apărut nişte modificări la Codul de procedură penală.

Pentru că nu deţine firmele pe numele lui, Dorel ştie că acum trebuie să aştepte un an de la începerea anchetei şi dacă nimeni nu îşi dă seama procurorul este obligat să închidă dosarul (noul alin. de la art 305 C. proc. pen.). Aici până şi Dorel este un pic îngrijorat că nu îşi da seama ce se întâmplă dacă procurorii nu găsesc timp de un an autorul unei crime.

Dacă totuşi există vreun procuror care îl descoperă pe Dorel şi solicită o măsură preventivă, Dorel ştie că cel mai rău lucru care i se poate întâmpla este să fie arestat la domiciliu. (modificarea art 223 alin. (2) C. proc. pen. şi art 218 C. proc. pen.)

Dorel este mândru de el că şi-a construit o vilă cu cinematograf şi teren de golf ca să nu se plictisească. Aşa poate să stea acasă şi să fie la zi cu ştirile şi filmele, să îşi comande pizza, să facă cumpărături online, să găsească o metodă să facă afaceri de la distanţă (poate se apucă de speculaţii financiare că a auzit despre bitcoin). Dorel ştie că timpul petrecut acasă, în arest la domiciliu, va fi scăzut dintr-o eventuală pedeapsă deci este în câştig.

În timp ce se uită la televizor, aşteptând să treacă perioada asta de anchetă, Dorel se amuză de modul cum a fost făcută percheziţia domiciliară. Ce băieţi deştepţi au fost cei care au modificat codurile. (modificarea art 156 şi urm C. proc. pen.)

Dacă Dorel era anchetat în noiembrie 2017, procurorul putea să caute singur chiar dacă tu îi puneai la dispoziţie o parte din acte, că nu te credea pe cuvânt că nu ai altele. Procurorii ăştia nu sunt niciodată băieţi de comitet, să te lase în pace.

Acum are voie să ia doar ce scrie expres în autorizaţie. De unde să ştie procurorul că tu ai un caiet în care ai trecut toate firmele şi cine cui emite facturi fictive? Şi toate numele fictive ale acţionarilor.

În timp ce se gândeşte cum să facă un ghid de prelungire al anchetei în rem mai mult de un an, pe care îl va detalia mâine, Dorel mai scrie două contestaţii la măsurile asiguratorii, că acum legea îi permite să facă câte contestaţii vrea şi scrie plângerea penală împotriva procurorului care nu i-a dat înapoi un act ridicat de la percheziţie în 30 zile cum scrie în noul cod. Că acum este infracţiune.

Dorel este un personaj fictiv, în realitate evazioniştii poartă multe alte nume. Cu efectele evaziunii fiscale te întâlneşti însă în fiecare zi, indirect, la şcoală, la piaţă, la medic..."