Cluj: Ministrul Ladislau Ritli este de părere că medicina şcolară ar trebui să devină un profil distinct de pediatrie
alte articole
Ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli, consideră că medicina şcolară ar trebui să devină un profil distinct de pediatrie, iar pentru buna ei practică este nevoie de o supraspecializare a cadrelor sanitare, medicii de familie neavând, în prezent, cunoştinţele suplimentare necesare acestui domeniu.
"Este depus la Parlament, pentru dezbatere, un proiect legislativ referitor la acest domeniu şi punctul de vedere al medicilor şcolari este important. Legislaţia în domeniu este veche, trebuie actualizată şi profilată pe sistemul medicinii ocupaţionale. Dacă eşti medic de familie, nu este sigur că poţi să faci foarte bine medicină şcolară. Este nevoie de cunoştinţe în plus. Reţeaua de medicină şcolară trebuie să fie dezvoltată. În prezent, avem, teoretic, 2.500 de elevi la un medic şcolar, dar în realitate sunt mult mai mulţi. Sunt situaţii în care un medic are în responsabilitate mai multe unităţi de învăţământ, pentru că nu fiecare şcoală are medicului ei. Este şi problema că nu sunt nici medici, nici asistenţi care să dorească să practice acest profil medical. Mesajul meu este să încercăm să formăm profilul acestei specializări şi să concretizăm aceste demersuri", a declarat, joi, jurnaliştilor, la Cluj-Napoca, ministrul Sănătăţii.
El a subliniat că în mediul rural nu se practică medicina şcolară.
"Eu nu cunosc nicio comună în care să fie medic şcolar. Medicii de familie desfăşoară activităţi profilactice în mod special, dar ei nu sunt pregătiţi pentru medicina şcolară", a spus Ladislau Ritli.
Prezent la Congresul Naţional de Medicină Şcolară şi Universitară, care se desfăşoară, joi şi vineri, la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca, în organizarea Societăţii Medicilor din Colectivităţile de Copii şi Tineri, ministrul Ladislau Ritli a evidenţiat, în discursul rostit în deschiderea lucrărilor, importanţă prevenţiei îmbolnăvirilor în rândul elevilor, precum şi rolul major al educaţiei sanitare.
Din punctul său de vedere, copilul lucrează mult mai mult decât un adult. După orele de clasă, un elev învaţă, merge la ora de pian, apoi la cea de limbi străine, efortul său este susţinut, iar pentru menţinerea sănătăţii sale este nevoie de o conduită responsabilă din partea familiei, a şcolii şi a cadrelor sanitare.
La congresul de la Cluj-Napoca participa 150 de medici din 27 de judeţe ale ţării. În cadrul reuniunii au loc dezbateri referitoare la patologia copilului şi a adolescentului, rolul educaţiei fizice şi al deprinderilor nutriţionale corecte în formarea unui stil de viaţă sănătos, precum şi despre locul medicinei şcolare în sistemul actual de sănătate.
