Cinci guverne din UE, găsite că "demontează în mod constant" statul de drept
Guvernele din cinci state membre ale UE „erodează în mod constant şi intenţionat” statul de drept, a avertizat principala organizaţie europeană pentru libertăţi civile, în timp ce standardele democratice se deteriorează în alte şase ţări, inclusiv în democraţii considerate istoric solide.
Bazându-se pe dovezi provenite de la peste 40 de ONG-uri din 22 de ţări, Civil Liberties Union for Europe (Liberties) a descris guvernele Bulgariei, Croaţiei, Ungariei, Italiei şi Slovaciei drept „demolatori”, care slăbesc în mod activ statul de drept.
Raportul organizaţiei pentru 2026, publicat luni, arată că statul de drept a regresat în toate domeniile – justiţie, combaterea corupţiei, libertatea presei şi mecanismele de control ale societăţii civile – în Slovacia, sub guvernul populist, autoritar şi pro-Moscova al lui Robert Fico, scrie The Guardian.
Situaţia este la fel de sumbră în Bulgaria, în timp ce Ungaria, unde cei 16 ani de putere ai lui Viktor Orban s-ar putea încheia după alegerile din 12 aprilie, „rămâne într-o categorie proprie, continuând să adopte legi şi politici tot mai regresive, fără niciun semn de schimbare”.
În alte părţi, Liberties a identificat Belgia, Danemarca, Franţa, Germania şi Suedia – toate ţări cu tradiţii democratice puternice – drept „în declin”: locuri unde statul de drept se degradează în anumite domenii, fără ca această erodare să facă parte dintr-o strategie politică generală.
Republica Cehă, Estonia, Grecia, Irlanda, Lituania, Ţările de Jos, România şi Spania au fost clasificate drept „stagnante”, definite ca ţări în care condiţiile privind statul de drept nici nu se îmbunătăţesc, nici nu se deteriorează, potrivit raportului de 800 de pagini.
Polonia a fost de asemenea inclusă în această categorie, premierul Donald Tusk încercând să restabilească elemente-cheie ale statului de drept – precum o justiţie independentă – demontate de fostul guvern Lege şi Justiţie (PiS), însă fiind blocat de veto-ul prezidenţial.
Progresele limitate ale Poloniei de până acum „arată cât de dificil şi fragil poate fi procesul de restabilire a independenţei instituţionale compromise”, a precizat Liberties. Doar Letonia a primit statutul de „harnic”, cu un guvern care îmbunătăţeşte activ standardele statului de drept.
Raportul a mai arătat că mecanismele UE pentru combaterea erodării statului de drept sunt în mare parte ineficiente, majoritatea statelor membre nereuşind să transforme recomandările în acţiuni concrete, în ciuda mai multor ani de îndrumări din partea Comisiei Europene.
S-a constatat că 93% din toate recomandările din raportul propriu al Executivului UE privind statul de drept din 2025 au fost repetări din anii anteriori, multe preluate fără modificări, în timp ce numărul recomandărilor noi a scăzut la jumătate faţă de 2024.
Din 100 de recomandări ale Comisiei analizate de Liberties, 61 nu au înregistrat niciun progres, iar alte 13 s-au deteriorat.
„Raportul Comisiei a fost menit să genereze acţiuni concrete”, a declarat Ilina Neshikj, directoare executivă a Liberties.
Însă, după şapte ediţii anuale, concluziile Liberties evidenţiază „nu doar regres, ci şi eforturi continue şi deliberate de subminare a statului de drept. Repetarea recomandărilor fără măsuri reale de urmărire nu va inversa această tendinţă”, a spus ea.
Raportul a criticat şi instituţiile UE în general, afirmând că în 2025 acestea nu doar că „au reflectat multe dintre problemele observate în statele membre”, dar nu au reuşit nici să aplice şi să apere în mod consecvent drepturile fundamentale.
„Au normalizat utilizarea procedurilor legislative excepţionale, accelerate, au redus protecţiile esenţiale ale drepturilor fundamentale şi au condus o campanie concertată împotrivă organizaţiilor de supraveghere”, a declarat Kersty McCourt, consilier principal pentru advocacy la Liberties.
Atunci când se întâmplă acest lucru, a adăugat McCourt, instituţiile „subminează credibilitatea UE şi a propriilor sale rapoarte privind statul de drept”.
Liberties a constatat că situaţia statului de drept s-a deteriorat cel mai mult în 2025 în ceea ce priveşte pilonul „controlului şi echilibrului democratic”: capacitatea ONG-urilor independente şi a societăţii civile de a se organiza, de a contesta deciziile şi de a trage guvernele la răspundere.
Legislaţia regresivă şi sancţiunile severe pentru participarea la proteste interzise sunt în creştere, a arătat raportul, inclusiv în Ungaria, unde evenimentele Pride au fost interzise, iar organizatorii lor, inclusiv primarul Budapestei, au fost plasaţi sub investigaţie oficială.
În Italia, a fost adoptat un decret de securitate extrem de restrictiv, care incriminează blocarea drumurilor şi alte forme de protest, dar întăreşte garanţiile pentru poliţie. În mai multe state membre, protestatarii pentru climă şi pro-Palestina s-au confruntat cu interdicţii şi incriminări.
Şi pilonul justiţiei a înregistrat lipsă de progres, a menţionat Liberties, evidenţiind în special ceea ce a numit „o tendinţă emergentă de discurs politic tot mai critic sau ostil faţă de sistemul judiciar şi instituţiile pentru drepturile omului”.
De asemenea, s-au înregistrat puţine progrese în combaterea corupţiei. În ceea ce priveşte libertatea presei, doar un număr mic de state au făcut îmbunătăţiri măsurabile. Atacurile asupra jurnaliştilor au crescut în Bulgaria, Croaţia, Italia, Ţările de Jos şi, în special, în Slovacia.
