Chişinăul, acuzaţii dure la adresa Rusiei: Buletinele de vot au fost tipărite ilegal în Transnistria, pentru a evita frontierele

Buletinele de vot pentru secţiile electorale ilegale din regiunea stângă a Nistrului, pentru alegerea preşedintelui Federaţiei Ruse din 17 martie curent, „cel mai probabil au fost tipărite chiar pe loc, pentru a se evita trecerile prin punctele de frontieră”, a declarat vicepremierul pentru Reintegrare de la Chişinău, Oleg Serebrian, în contextul în care Rusia a decis să deschidă şase secţii de votare în Transnistria, contrar dezaprobării autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova.

„Este ilegală şi calea cum vor ajunge buletinele, şi organizarea alegerilor este ilegală, şi felul cum se vor duce din regiunea transnistreană de asemenea, deoarece căile legale nu au fost folosite. Cel mai probabil, aceste buletinele de vot au fost tipărite pe loc, pentru a se evita trecerile prin punctele de frontieră. Referitor la modalitatea cum vor ajunge în Rusia, este greu de spus. Frontierele Republicii Moldova sunt controlate, iar căi legale de ducere a acestor buletine de vot nu există”, a declarat şeful Biroului Politici pentru Reintegrare.

Poliţia s-a autosesizat după declaraţiile lui Oleg Serebrian, notează TVR Moldova. Astfel şeful Inspectoratului General de Poliţie, Viorel Cernăuţeanu, a menţionat că modalitatea în care Rusia sfidează normele de drept ameninţă securitatea Republicii Moldova.

„Acest capitol că se sfidează anumite norme de drept şi de bază, care stau ca principiu al unui stat de drept, cumva periclitează şi aduc fisuri şi în aspectul de securitate a Republicii Moldova. Acest lucru nu va fi neglijat şi, cu siguranţă, va fi supus documentării”, a declarat Viorel Cernăuţeanu.

În opinia fostului vicepremier pentru Reintegrare Alexandru Flenchea, nu este atât de important ce se va întâmpla cu buletinele de vot, punctând că pentru Rusia important este să sfideze şi să umilească autorităţile de la Chişinău.

„Nu contează până la urmă soarta acestor buletine de vot, pot fi scoase prin poşta diplomatică, pot rămâne acolo sau pot să nu fie tipărite. Pot fi fotografiate, scanate şi trimise la Moscova. Asta nu va afecta în niciun fel procentajul pe care îl va anunţa luni Comisia Electorală a Federaţiei Ruse. Ceea ce contează în cazul dat este sfidarea Republicii Moldova de către Federaţia Rusă. Este o sfidare şi, dacă vreţi, un gest de umilire a Republicii Moldova”, a declarat Alexandru Flenchea pentru TVR Moldova.

Autorităţile Republicii Moldova au declarat încă la începutul lunii februarie că vor permite deschiderea doar unei secţii de votare pentru alegerile prezidenţiale din Federaţia Rusă, în incinta Ambasadei ruse la Chişinău. Contrar acestui anunţ, ocolind Chişinăul, Federaţia Rusă, a decis, împreună cu administraţia de la Tiraspol, să deschidă pe teritoriul din stânga Nistrului şase secţii de votare, făcând referire la un presupus „număr mare” de cetăţeni ruşi care şi-ar dori să voteze.

De menţionat este faptul că vor putea vota chiar şi cei cu paşapoarte expirate sau acte emise încă în perioada sovietică. Ca răspuns la acţiunile Moscovei, ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasneţov, a fost convocat la Ministerul de Externe de la Chişinău unde i-a fost înaintată o notă de protest.

„Numărul total al cetăţenilor ruşi care trăiesc pe teritoriul Republicii Moldova - după cum ştiţi, poziţia oficială a ţării noastre este de a recunoaşte republica în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional - este de aproximativ un sfert de milion de cetăţeni. Şi de la aceşti cetăţeni au survenit o mulţime de solicitări cu rugăminte de a le asigura dreptul legal de a alege”, a declarat Vasneţov.

Deşi deţine controlul asupra regiunii transnistrene după războiul din 1992, lăsând acolo câteva mii de militari pentru a menţine „pacea” în republica separatistă, Rusia nu a recunoscut Transnistria ca stat independent. De fapt, la nivel internaţional, Transnistria este recunoscută ca parte a Republicii Moldova, ceea ce îi permite să beneficieze de toate facilităţile Uniunii Europene.

Menţionăm că, în 1994, a fost semnat un acord dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă care prevedea retragerea trupelor ruseşti din Transnistria, însă acesta nu a fost ratificat de Duma rusă şi, astfel, nu a urmat nicio retragere.

Ulterior, la summitul OSCE de la Istanbul din 1999, Rusia şi-a luat, din nou, angajamentul să-şi retragă complet forţele armate de pe teritoriul Transnistriei până la sfârşitul anului 2002, să elimine muniţia şi să distrugă armamentul netransportabil, obiective care au fost îndeplinite doar parţial şi doar în privinţa armamentului.