China operează peste 100 de secţii de poliţie în întreaga lume cu ajutorul unor ţări gazdă, printre care România

Beijingul a înfiinţat peste 100 de aşa-numite secţii de poliţie în întreaga lume pentru a monitoriza, hărţui şi, în unele cazuri, repatria cetăţenii chinezi care trăiesc în exil, folosind acordurile bilaterale de securitate încheiate cu ţări din Europa şi Africa pentru a obţine o prezenţă extinsă la nivel internaţional, susţine un nou raport transmis în exclusivitate pentru CNN.

Organizaţia Safeguard Defenders, cu sediul la Madrid, care militează pentru drepturile omului, afirma că a găsit dovezi că Beijingul administrează încă 48 de secţii de poliţie în străinătate, după ce ONG-ul dezvăluise în premieră în septembrie existenţa altor 54 de astfel de secţii.

Noul raport al organizaţiei intitulat "Patrulează şi convinge" se concentrează pe amploarea reţelei şi analizează rolul pe care iniţiativele comune de poliţie între secţii şi mai multe naţiuni europene, inclusiv Italia, Croaţia, Serbia şi România, l-au jucat în pilotarea extinderi mai mari a secţiilor chinezeşti de peste hotare decât se ştia până la apariţia dezvăluirilor organizaţiei.

Printre noile afirmaţii lansate de grup se numără: faptul că un cetăţean chinez a fost constrâns să se întoarcă acasă de către agenţi care lucrau sub acoperire într-o secţie de poliţie chineză dintr-o suburbie a Parisului, recrutaţi în mod expres în acest scop, pe lângă o dezvăluire anterioară potrivit căreia alţi doi exilaţi chinezi au fost întorşi cu forţa din Europa - unul din Serbia, celălalt din Spania.

Cine conduce secţiile de poliţie?

Safeguard Defenders, care analizează documente oficiale chinezeşti din surse deschise pentru a găsi dovezi ale unor presupuse abuzuri împotriva drepturilor omului, a declarat că a identificat patru jurisdicţii poliţieneşti diferite ale Ministerului Securităţii Publice din China, active în cel puţin 53 de ţări, în toate cele patru colţuri ale globului, aparent pentru a-i ajuta pe expatriaţii din China în ceea ce priveşte nevoile lor în străinătate.

Beijingul a negat faptul că administrează forţe de poliţie nedeclarate în afara teritoriului său, iar Ministerul Afacerilor Externe a declarat în noiembrie pentru CNN: "Sperăm că părţile relevante nu vor mai exagera pentru a crea tensiuni. Folosirea acestui lucru ca pretext pentru a defăima China este inacceptabilă". Mai mult, China a susţinut că secţiile sunt centre administrative înfiinţate pentru a-i ajuta pe expatriaţii chinezi cu sarcini precum reînnoirea permiselor de conducere. De asemenea, China a declarat că birourile au fost un răspuns la pandemia Covid-19, care a lăsat mulţi cetăţeni blocaţi în alte ţări şi blocaţi în afara Chinei, în imposibilitatea de a-şi reînnoi documentele.

Când CNN a fost abordat luna trecută cu privire la acuzaţiile iniţiale ale Safeguard Defenders, Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a declarat că secţiile din afara ţării erau conduse de voluntari. Cu toate acestea, cel mai recent raport al organizaţiei susţine că una dintre reţelele de poliţie pe care le-a examinat a angajat 135 de persoane pentru primele 21 de secţii.

De asemenea, organizaţia a identificat un contract pe trei ani pentru un lucrător angajat la o secţie din Stockholm.

Activităţile consulare nedeclarate în afara misiunilor diplomatice oficiale ale unei naţiuni sunt extrem de neobişnuite şi ilegale, cu excepţia cazului în care o naţiune gazdă şi-a dat consimţământul explicit, iar raportul Safeguard Defenders susţine că birourile din afara Chinei au existat şi cu câţiva ani înaintea pandemiei.

Rapoartele lor au provocat investigaţii în cel puţin 13 ţări diferite până în prezent şi au generat o luptă diplomatică din ce în ce mai aprinsă între China şi naţiuni precum Canada, unde se află o mare diasporă chineză.

China nu este singura superputere acuzată că foloseşte mijloace extrajudiciare pentru a ajunge la ţinte pentru aplicarea legii sau în scopul persecuţiei politice în străinătate.

Rusia, de exemplu, a fost acuzată în două rânduri că a desfăşurat substanţe chimice şi radioactive letale pe teritoriul britanic pentru a încerca să îşi asasineze foştii spioni - acuzaţii pe care Rusia le-a negat întotdeauna.

În Statele Unite, CIA a fost implicată într-un scandal legat de predarea suspecţilor de terorism de pe străzile Italiei la Guantanamo Bay după 11 septembrie 2001.

Cu toate acestea, sugestia de represiune pe scară largă a cetăţenilor chinezi în ţări străine vine într-un moment crucial pentru o naţiune care se confruntă cu propriile tulburări în ţară, pe fondul oboselii faţă de politică restrictivă "zero-Covid", pe măsură ce începe cel de-al treilea mandat la putere al liderului Xi Jinping. Săptămâna trecută, China a indicat că va slăbi unele dintre restricţiile sale privind pandemia, la trei ani de la apariţia Covid-19.

Fiind a doua cea mai mare economie din lume, China a dezvoltat o relaţie tot mai profundă cu multe dintre ţările în care se presupune că au fost găsite noile secţii de poliţie, ceea ce ridică întrebări incomode pentru guvernele naţionale care echilibrează interesele comerciale cu securitatea naţională.

China semnează acorduri de patrulare a poliţiei cu alte naţiuni

Italia, care a semnat o serie de acorduri bilaterale de securitate cu China în cadrul unor guverne succesive începând din 2015, a păstrat în mare parte tăcerea în timpul dezvăluirilor privind presupusele activităţi pe teritoriul său.

Între 2016 şi 2018, poliţia italiană a efectuat mai multe patrule comune cu poliţia chineză - mai întâi în Roma şi Milano - şi apoi în alte oraşe, inclusiv în Napoli, unde, în acelaşi timp, afirmă Safeguard Defenders, a găsit dovezi că un sistem de supraveghere video a fost adăugat într-o zonă rezidenţială chineză aparent "pentru a descuraja în mod eficient infracţiunile de acolo".

În 2016, un oficial al poliţiei italiene a declarat pentru NPR că poliţia comună ar "duce la o cooperare internaţională mai largă, la schimb de informaţii şi la partajarea resurselor pentru a combate grupurile criminale şi teroriste care afectează ţările noastre".

ONG-ul stabileşte că Italia a găzduit 11 secţii de poliţie chineze, inclusiv în Veneţia şi în Prato, lângă Florenţa.

La o ceremonie organizată la Roma pentru a marca deschiderea unei noi secţii au participat oficiali ai poliţiei italiene în 2018, potrivit unor înregistrări video postate pe site-urile chineze, ceea ce demonstrează legăturile strânse dintre forţele de poliţie din cele două ţări.

La începutul acestui an, ziarul italian La Nazione a relatat că investigaţiile locale privind una dintre secţii nu au scos la iveală nicio activitate ilegală. Il Foglio a citat şefi de poliţie care au declarat recent că secţiile nu prezentau o preocupare deosebită, deoarece păreau a presta doar muncă birocratică.

Ministerele de externe şi de interne din Italia nu au răspuns la întrebările CNN.

China a încheiat, de asemenea, acorduri similare de patrulare comună a poliţiei cu Croaţia şi Serbia între 2018 şi 2019, ca parte a creşterii strategiei naţiunii pe calea politicii externe definitorii a lui Xi, denumită Iniţiativa "Centura and Drumul".

Ofiţerii chinezi au fost văzuţi într-o patrulă comună cu omologii lor croaţi pe străzile capitalei Zagreb încă din luna iulie a acestui an, a relatat presa chineză.

Un oficial al poliţiei din Zagreb, intervievat de Xinhua, a declarat că aceste patrule sunt esenţiale pentru "protejarea şi atragerea turiştilor străini".

Un raport din 2019 al Reuters a declarat că ofiţerii chinezi s-au alăturat ofiţerilor sârbi în patrularea din Belgrad pentru a ajuta la abordarea afluxului de turişti chinezi. Un ofiţer sârb a remarcat că chinezii nu aveau puterea de a face arestări.

Safeguard Defenders mai menţionează că secţiile au reuşit să se impună în Africa de Sud şi în naţiunile vecine datorită unui acord similar cu Pretoria, în vigoare de ani de zile.

China a început să pună bazele unor legături poliţieneşti mai strânse cu agenţiile de aplicare a legii din Africa de Sud în urmă cu aproape două decenii, înfiinţând ulterior o reţea ce se numeşte oficial "Centre de servicii chinezeşti" în cooperare cu guvernul Africii de Sud, datorită unor acorduri bilaterale succesive de securitate.

Consulatul Chinei din Cape Town a declarat că planul "uneşte toate comunităţile, atât sud-africani, cât şi cetăţeni străini din Africa de Sud".

De la înfiinţare, "au fost prevenite în mod activ infracţiunile împotriva comunităţii şi s-a redus semnificativ numărul de cazuri", a declarat consulatul, menţionând în acelaşi timp că centrele sunt asociaţii non-profit fără "autoritate de aplicare a legii".

Oficiali guvernamentali sud-africani au fost frecvent prezentaţi de presa chineză exprimându-şi sprijinul pentru secţii şi spunând că activitatea acestora a ajutat poliţia să aprofundeze relaţia cu expatriaţii chinezi care locuiesc acolo, potrivit unui raport din 2019 al Jamestown China Brief.

CNN a contactat Serviciul de Poliţie din Africa de Sud, dar nu a primit încă niciun comentariu.

China încearcă să repatrieze oameni împotriva voinţei lor

Safeguard Defenders a dat peste reţelele de poliţie în timp ce încerca să evalueze amploarea eforturilor Chinei de a convinge o parte din populaţie să se întoarcă în China chiar împotriva voinţei lor, care, pe baza datelor oficiale chineze, ar putea fi de aproape un sfert de milion de persoane din întreaga lume în perioada în care Xi a fost la putere.

"Ceea ce vedem venind din partea Chinei sunt încercări tot mai mari de a reprima disidenţa peste tot în lume, de a ameninţa oamenii, de a-i hărţui, de a se asigura că sunt suficient de îngrijoraţi pentru ca aceştia să rămână tăcuţi, altfel se confrună cu riscul de a fi returnaţi în China împotriva voinţei lor", a declarat directorul campaniei Safeguard Defenders, Laura Harth.

"Se va începe cu apeluri telefonice. Ar putea începe să vă intimideze rudele din China, să vă ameninţe, să facă totul pentru a convinge ţintele din străinătate să se întoarcă. Dacă asta nu funcţionează, vor folosi agenţi sub acoperire în străinătate. Îi vor trimite de la Beijing şi vor folosi metode precum ademenirea şi prinderea în capcană", a declarat Harth.

Ministerul francez de Interne a refuzat să comenteze acuzaţia potrivit căreia un cetăţean chinez a fost constrâns să se întoarcă acasă de către o secţie de poliţie chineză dintr-o suburbie a Parisului.

Rapoartele stârnesc furie şi investigaţii

Dezvăluirile au stârnit indignare vocală în unele ţări şi o tăcere evidentă în altele.

Luna trecută, directorul FBI, Christopher Wray, a declarat în faţa unei comisii pentru securitate internă că este profund îngrijorat de aceste dezvăluiri. "Este revoltător să ne gândim că poliţia chineză ar încerca să se instaleze, ştiţi, în New York, să spunem, fără o coordonare adecvată. Aceasta încalcă suveranitatea şi ocoleşte procesele standard de cooperare judiciară şi de aplicare a legii", a spus el.

Irlanda a închis secţia de poliţie chineză găsită pe teritoriul său, în timp ce Olanda, care a luat măsuri similare, are o anchetă în curs de desfăşurare, la fel ca şi Spania.

Harth a declarat pentru CNN că organizaţia va găsi probabil mai multe secţii în viitor. "Este vârful icebergului", a spus ea.

"China nu ascunde ce face. Ei spun în mod expres că vor extinde aceste operaţiuni, aşa că trebuie să luăm acest lucru în serios.

Acesta este un moment în care ţările trebuie să ia în considerare faptul că este vorba de respectarea statului de drept şi a drepturilor omului în ţările lor, atât pentru oamenii din China, cât şi pentru toţi ceilalţi din întreaga lume", a precizat ea.