Cerşetoare românce deferite justiţiei: 'Vânătoarea de romi continuă'
Două românce de etnie romă urmează să compară luni în faţa tribunalului din Bobigny (regiunea Île-de-France) pentru delictul de 'lipsă de îngrijiri acordate copiilor mici', după ce au fost reţinute în timp ce cerşeau împreună cu copiii lor. Henri Braun, avocatul blocului de asociaţii ale ţiganilor, care include şi nomazi şi romi, consideră, într-un interviu acordat canalului TF1, că infracţiunea este 'aberantă' şi categoric anti-romi.
'După intrarea în vigoare a acestei legi, s-au efectuat imediat o serie de arestări pentru acest delict, în 2004 şi 2005, dar dosarele au fost apoi clasate în justiţie, deoarece este greu de dovedit că starea sănătăţii copilului a fost afectată pentru ca delictul să fie constituit. Dar, din vara trecută, ofensiva a reînceput. Vânătoarea de romi continuă', afirmă Henri Braun.
Cele două femei, Maria şi Genovita, 20 de ani, sunt originare din România. Au venit în Franţa în urmă cu câteva luni împreună cu soţii şi copiii lor. La fel ca toţi resortisanţii români şi bulgari din Franţa, nu au acces la piaţa muncii de aici, spune Braun. Trăiesc deci în condiţii foarte precare şi au fost constrânse să cerşească pentru a supravieţui. Au fost reţinute la 6 septembrie în timp ce cerşeau împreună cu copiii. Copiii le-au fost luaţi timp de opt zile, apoi le-au fost înapoiaţi. De atunci, ele sunt urmărite în justiţie pentru 'lipsă de îngrijiri acordate copiilor mici'.
Acest delict, înscris în legea privind securitatea internă din 18 martie 2003, prevede că cel care 'ţine un copil care are sub şase ani pe un drum public (...) în scopul solicitării generozităţii trecătorilor' se face vinovat de 'lipsă de îngrijiri acordate copiilor mici' şi este pasibil de o pedeapsă de şapte ani închisoare şi o amendă de 100.000 de euro.
'Doresc ca acest articol de lege să dispară, deoarece îl consider categoric discrimatoriu faţă de romi, dat fiind că până acum numai romii au fost reţinuţi în virtutea acestei dispoziţii', adaugă avocatul, care a depus o cerere de analizare a constituţionalităţii articolului respectiv. 'Dacă cererea mea este respinsă, voi sesiza Curtea de Justiţie a UE asupra nerespectării Cartei europene a drepturilor fundamentale. Consider că cerşetoria nu este un delict. Şi chiar dacă s-ar decide că este un delict, sancţiunea propusă este total disproporţionată. Este aberant. Un simplu furt, de exemplu, este pedepsit cu trei ani închisoare, iar cerşetoria cu şapte ani?', precizează acesta.
Pedeapsa este aşa de mare numai în cazul cerşetoriei în care sunt implicaţi şi copii minori, adaugă reporterul TF1. 'Este adevărat că locul copiilor care au sub şase ani nu este pe stradă, unde sunt puşi la cerşit. Chestiunea este dacă acest lucru trebuie sancţionat penal atât de dur. Acum nu se face nimic pentru aceşti copii, nu se iau decât măsuri represive. Nu cred că încarcerarea mamelor este în interesul acestor copii. O soluţie de început ar fi să li se ofere acestor oameni accesul la muncă şi atunci nu ar mai cerşi', spune avocatul.
Potrivit TF1, articolul respectiv viza şi desfiinţarea reţelelor organizate de exploatare a copiilor. 'Personal, nu am cunoştiinţă de aşa ceva, poate că există astfel de reţele. Eu am văzut doar părinţi care încearcă să ofere o viaţă mai bună copiilor lor. Dar dacă ar fi aşa, există o altă lege care condamnă exploatarea persoanelor prin cerşetorie şi care nu a fost niciodată aplicată, deci să începem cu ea', precizează Braun.
'Sunt convins că cele două vor fi eliberate, deoarece examenele medicale efectuate asupra copiilor arată că starea lor de sănătate este perfectă. Deci, nici vorbă de rele tratamente sau lipsă de îngrijiri. Obiectivul meu este, aşa cum am spus, să obţin abrogarea acestui articol de lege', concluzionează avocatul.
