Cererea de imunitate a lui Trump în cazul alegerilor din 2020, respinsă de o judecătoare

Donald Trump nu beneficiază de imunitate în faţa unor acuzaţii penale pentru acţiunile pe care le-a întreprins în calitate de preşedinte, a decis vineri o judecătoare americană, respingând cererea sa de anulare a cazului intentat de procurorul special Jack Smith care îl acuză că a încercat în mod ilegal să interfereze cu rezultatele alegerilor din 2020, pe care le-a pierdut în faţa lui Joe Biden.

Judecătoarea districtuală Tanya Chutkan nu a găsit niciun temei juridic pentru a concluziona că preşedinţii nu pot înfrunta acuzaţii penale după ce nu mai sunt în funcţie, relatează Reuters.

Trump, favorit la nominalizarea republicană pentru a-l înfrunta pe preşedintele democrat Joe Biden în alegerile americane din 2024, şi-a exercitat mandatul între 2017 şi 2021.

"Oricare ar fi imunităţile de care se poate bucura un preşedinte în exerciţiu, Statele Unite au un singur şef al executivului la un moment dat, iar această poziţie nu conferă un permis de 'scăpare de închisoare' pe viaţă", a scris Chutkan în hotărârea sa.

Deoarece Trump este primul fost sau actual preşedinte al SUA care se confruntă cu acuzaţii penale, hotărârea lui Chutkan este prima decizie a unei instanţe americane care afirmă că preşedinţii pot fi acuzaţi de infracţiuni ca orice alt cetăţean.

Judecătoarea a respins, de asemenea, argumentul lui Trump potrivit căruia acuzaţiile îi încalcă drepturile la libera exprimare, conform Primului Amendament al Constituţiei SUA. Avocaţii lui Trump au susţinut că dosarul intentat de Smith "încearcă să incrimineze discursul politic de bază şi pledoaria politică".

Todd Blanche, un avocat al lui Trump, a refuzat să comenteze decizia.

Decizia lui Chutkan îl aduce pe Trump cu un pas mai aproape de a se confrunta cu un juriu pentru acuzaţiile că a complotat să intervină în numărarea voturilor electorale şi să obstrucţioneze certificarea de către Congres a victoriei lui Biden. Trump a pledat nevinovat şi i-a acuzat pe procurori că încearcă să îi afecteze campania.

Procesul este programat să înceapă în luna martie. Trump poate face imediat apel la hotărâre, ceea ce ar putea întârzia procesul în timp ce o curte de apel şi, eventual, Curtea Supremă analizează problema.

Trump are în curs de soluţionare alte cereri legale de respingere a cazului, bazate pe alte afirmaţii, inclusiv pe faptul că comportamentul său, aşa cum a fost susţinut de procurori, nu se potriveşte cu acuzaţiile aduse de aceştia.

În plus faţă de cazul instrumentat de Smith, Trump se confruntă, de asemenea, cu acuzaţii penale în statul Georgia legate de acţiunile sale care urmăresc să anuleze înfrângerea din 2020 şi cu alte două acuzaţii. El a pledat nevinovat şi în aceste cazuri.

Departamentul de Justiţie al SUA are de mult timp o politică internă de a nu pune sub acuzare un preşedinte în exerciţiu, dar procurorii au declarat că nu există astfel de restricţii odată ce un preşedinte părăseşte Casa Albă.

Avocaţii lui Trump făcuseră o afirmaţie amplă potrivit căreia acesta este "absolut imun" faţă de acuzaţiile care decurg din acţiunile oficiale pe care le-a întreprins în calitate de preşedinte, argumentând că adversarii politici ar putea folosi ameninţarea cu urmărirea penală pentru a interfera cu responsabilităţile unui preşedinte.

Echipa sa de apărare a mai susţinut că imunitatea preşedinţilor SUA în faţa proceselor civile ar trebui să se extindă şi la acuzaţiile penale.

Totodată, procurorii au declarat că argumentul lui Trump l-ar plasa, în esenţă, pe preşedintele SUA deasupra legii, încălcând principiile fundamentale ale Constituţiei.