"Cele două feţe ale Liei Savonea". Camelia Bogdan, despre "transformarea" şefei ÎCCJ: Parchetul General să investigheze!

Fosta judecătoare Camelia Bogdan a vorbit, într-un interviu acordat Epoch Times, despre "cele două feţe ale Liei Savonea", mai exact, despre transformarea acesteia dintr-o persoană care a sprijinit-o cândva lupta împotriva corupţiei, în personajul pe care l-am văzut în documentarul Recorder.
Rememorând interacţiunea ei trecută cu Savonea, Camelia Bogdan a declarat că actuala şefă a Înaltei Curţi a fost cândva un judecător pro-recuperare a prejudiciilor din dosarele de corupţie, care a sprijinit-o şi a ajutat-o. Câţiva ani mai târziu, Savonea avea însă să decidă că dna Bogdan a comis abuz în serviciu când l-a condamnat pe Dan Voiculescu, aceasta într-un proces care sfidează toate normele juridice. Miza deciziei pronunţate de Savonea? Revizuirea condamnării lui Voiculescu.
Cum îşi explică dna Bogdan transformarea Liei Savonea dintr-un magistrat, spune ea, pro-recuperarea prejudiciilor din dosare, în cineva considerat un geniu rău al Justiţiei, persoană care păpuşează judecători în noua eră de prescripţie a marilor dosare? Savonea e un proxy, crede Camelia Bogdan; la butoanele justiţiei din România există altcineva iar fosta şefă a CSM ar fi doar interfaţa.
Fosta judecătoare vorbeşte despre o încrengătură de corupţie - servicii, politic, masonerie etc.- în care Savonea ar fi nu marele arhitect, ci cineva care răspunde la ordine. Ale cui? Parchetul trebuie să investigheze de urgenţă ce s-a întâmplat în Justiţie în ultimi ani, inclusiv decizia Liei Savonea vizând condamnarea lui Dan Voiculescu, crede Camelia Bogdan.
După condamnarea la închisoare a lui Dan Voiculescu şi dispunerea confiscării unui prejudiciu uriaş, de zeci de milioane de euro, Camelia Bogdan a fost exclusă din magistratură nu o dată, ci de două ori, şi nu doar atât. De ani de zile este hăituită cu procese peşte procese intentate de companii cu legătură mai mult sau mai puţin directă cu Dan Voiculescu.
Redăm mai jos declaraţiile Cameliei Bogdan pe acesta temă.
Camelia Bogdan: Nu am fost un judecător la care să se apeleze, căruia să-i fie sugerată o soluţie de superiorii mei. Superiorii mei la Tribunalul Bucureşti fiind Laura Andrei, iar la Curtea de Apel Bucureşti, Lia Savonea. Pe mine niciodată nu m-au chemat în birouri ca să-mi sugereze o anumită soluţie. În primul rând, independenţa ţi-o dă pregătirea. Trebuie să fii foarte bine pregătit şi să ai foarte multe remedii. Când vezi că se întâmplă foarte multe nedreptăţi, foarte multe ilegalităţi, să ştii să reacţionezi. Ori, în general, există o stare de complezenţă la noi în sistemul judiciar.
Reporter: Iată, judecătoarea Dănilă Panioglu a fost exclusă de 5 ori din magistratură pentru că nu s-a conformat aşteptărilor, n-a răspuns la ordine, ca să spunem aşa.
Camelia Bogdan: Se folosesc aceste exemple pentru ca ceilalţi judecători să se evite, se doreşte marginalizarea acestor judecători. Nu există la noi reglementat mobbing-ul. Niciodată, când au fost — şi au fost foarte multe — arestări de judecători de la Curtea de Apel Bucureşti, judecători condamnaţi definitiv pentru corupţie, amintim cazul judecătorului Stan Mustaţă, de exemplu, condamnat la 10 sau 12 ani de închisoare, sau judecătorii de la Tribunalul Bucureşti, din stările de insolvenţă, chiar şi fostele mele preşedinte de secţie, de la Secţia a II-a penală, Antonela Costache... niciodată nu s-a făcut un studiu de caz, ca să se verifice consecinţele, cum s-a ajuns la aceste cazuri de corupţie de rezonanţă în magistratură. (...) Eu nu am avut percepţia, când am fost judecător, că se doreşte cu adevărat eradicarea corupţiei din sistemul judiciar.
Reporter: Situaţia pare că a degenerat foarte mult în ultimii ani, după ce societatea s-a revoltat pe modificarea legilor justiţiei, pe Ordonanţa 13. Sub Iohannis a urmat o perioadă de relativă acalmie, s-a ridicat MCV-ul şi se pare că atunci lucrurile s-au înrăutăţit ceva foarte rău. Se vorbeşte despre Lia Savonea, care controlează tot sistemul cu mână de fier, cu oameni puşi în funcţii-cheie, la curţi de apel, în Secţia de Judecători a CSM. Cum a fost interacţiunea dumneavoastră cu Lia Savonea, pentru că v-aţi intersectat cu dumneaei?
Camelia Bogdan: Lia Savonea, atunci când eu eram judecător, mi-a oferit sprijinul necesar să-mi diseminez cunoştinţele. Eu am fost judecătorul care a brevetat standardele confiscării de la terţi. Mi-a oferit sprijin să plec la conferinţe internaţionale, să prezint Curtea de Apel ca un exemplu de bune practici, deoarece confiscasem, doar din aceste două decizii definitive pe care le-aţi menţionat, în cazul privatizărilor frauduloase ale ICA şi fostului RAFO, peste 350 de milioane de euro pentru statul român. Mi-a acordat sprijinul să le prezint în afară, am fost trimisă la Washington, am acceptat invitaţii din partea OSCE, din partea Comisiei Europene, mi-a scris recomandări pentru Fundaţia Raţiu, am obţinut o bursă la Institute of Advanced Legal Studies din Londra, cu scrisoarea doamnei Lia Savonea şi grantul de la Fundaţia Raţiu.
Se consideră că acest grup care a capturat Justiţia este condus de doamna Lia Savonea. Eu am perceput-o ca un judecător pro-recuperare a prejudiciilor din dosare atunci când am fost la Curtea de Apel Bucureşti. Dar atunci când au început cercetările judiciare împotriva mea, ştiam că doamna Lia Savonea le orchestra. Şi după ce au început aceste cercetări disciplinare, deşi fusesem trimişi în faţa Inspecţiei Judiciare, tot mi-au scris aceste scrisori de recomandare, pe baza cărora am putut obţine aceste… a fost prima bursă care a deschis calea celorlalte.
Reporter: Şi calea plecării dvs. din ţară, de unde puteaţi fi mai puţin vocală... Pentru că vorbim de aceeaşi Lia Savonea care a considerat că aţi comis abuz în serviciu când l-aţi condamnat pe Dan Voiculescu. Deci, cumva, sunt două imagini care nu prea se pupă una cu alta. Lia Savonea care vă sprijină să diseminaţi cunoştinţele, pe de altă parte, Lia Savonea care spune că Camelia Bogdan a comis abuz în serviciu când l-a condamnat pe Dan Voiculescu. Cum conciliem cele două imagini?
Camelia Bogdan: Atunci trebuie să-ţi ridici... cum facem noi demonstraţia în matematică, să urcăm până la numitorul comun. Adică să vedem dacă, la rândul ei, doamna Lia Savonea nu este un proxy şi dacă la butoanele justiţiei din România nu există altcineva. Pe vremea noastră se vorbea de aceste protocoale încheiate între SRI şi instituţiile din sistemul judiciar prin care se avea acces la dosare sensibile. Probabil că acum nu mai ştiu cine conduce SRI sau serviciile, că sunt 7–8 servicii în România, nu mai ştiu care sunt luptele interne. Sunt oameni care au acces la aceste serviciile acestea de influenţă în baza cărora se ajunge să ai acces la judecători.
Nu mi-au fost cunoscute niciodată, dar am avut de-a face cu mulţi proxy pe parcursul acestor ani de luptă. Dar am avut de-a face cu domnul inspector Lucian Netejor, pe care l-am acuzat de incompatibilitate, el fiind membru în Loja Sfântul Gheorghe nr. 98 din MLNR (Marea Lojă Naţională din România). Sunt foarte mulţi judecători. Ei sunt colegi acolo, în lojă, cu ofiţeri SRI, cu inculpaţi... Este foarte greu să descoperi această caracatiţă.
Pe legea informaţiilor publice, dacă mergi în instanţă, te loveşti de inadmisibilităţi. Din partea colegilor mei magistraţi, de fiecare dată când am încercat să deschid un caz, când am contestat raportul domnului Lucian Netejoru - care nu a fost niciodată exclus din MLNR, a fost doar radiat. Excluderea are loc prin decizie, prin demisie, prin deces. În cazul lui nu a fost cazul. A fost suspendat trei luni de zile - DNA-ul a constatat că e fapta prescrisă, dar el era doar suspendat. Deci, efectiv, nu ai cum să te faci că nu vezi, că nu citeşti statutul MNR. Nu înţelegi ce înseamnă o excludere şi ce înseamnă o radiere, adică o suspendare. Adică vezi interpretarea din cazul colegilor magistraţi. Şi atunci te întrebi dacă e minţea lor, dacă le e frică sau dacă sunt potentaţi.
Reporter: Deci, practic, ce înţeleg este că în spatele lui Lia Savonea, dumneavoastră spuneţi că ar fi altcineva. Cine credeţi că este acel altcineva? La noi… Aţi menţionat serviciile, masoneria, poate fi şi politicul. Cum vedeţi dumneavoastră sistemul acesta?
Camelia Bogdan: Sunt relaţii transpartinice. Este o încrengătură. Adică eu, prin cazurile mele şi prin apărările pe care le-am făcut de-a lungul anilor, m-am lovit de grupuri de interese comparate. Nu putem şti dacă este vorba despre domnul Adrian Ciocîrlan, fostul şef al Direcţiei Generale de Apărarea Constituţiei (adjunct al directorului SRI - n.r.) despre care se spunea, aşa auzisem şi noi atunci, că ar fi arhitectul acestor protocoale şi că el controlează sfera aceasta a justiţiei. Nu putem şti, dar avem nişte procurori care ar trebui, pe fapte penale stricte, să investigheze şi să devoaleze aceste grupuri criminale organizate. (...)
Domnul preşedinte Nicuşor Dan - aţi văzut când am fost acuzată de doamna Lia Savonea de abuz în serviciu printr-o hotărâre definitivă, fără măcar să am calitatea de suspect, fără să fiu trimisă în judecată prin rechizitoriu, să am dreptul să mă apăr în două grade de jurisdicţie - s-a dus la Antena 3 ca să consoleze.
Recuperarea prejudiciilor, hotărârile definitive... dacă s-ar aduce banii doar prin hotărârile definitive dispuse de mine, bugetul României s-ar îmbogăţi cu 350 de milioane de euro. Ori ceea ce se întâmplă în cazul domnului Dan Voiculescu, motivele acestea... cum unelteşte justiţia ca să-i faciliteze returnarea produsului infracţiunii, eu nu cred că poate doamna Lia Savonea să fie arhitectul acestei structuri dacă nu ar avea spate. (...) Nu există voinţă politică. La Antena 3 se se trâmbiţează ca să fie pedepsiţi judecătorii care dispun recuperarea produsului infracţiuni, în dosare de spălare de bani de mare corupţie.
Reporter: Dar, în condiţiile date, aşa cum arată lucrurile acum, cu o Secţie pentru Investigarea Magistraţilor la Parchetul General, care n-a mai avut niciun dosar de corupţie… Noi nu mai avem niciun magistrat corupt… Cu Lia Savonea, care a tras sforile pe care le trage, cu un CSM care ia poziţii belicoase, cu o Inspecţie Judiciară care arată cum arată şi care este folosită ca un buzdugan împotriva magistraţilor incomozi. Cum se poate să se însănătoşească treaba?
Camelia Bogdan: Cum s-a întâmplat cu doamna Lia Savonea… Aţi văzut schimbarea dumneaei la faţă – de la un judecător pro-recuperare, pro-stat de drept… Când eu eram la Curtea de Apel Bucureşti, aceasta era abordarea pe care o oferea doamna Lia Savonea. Acum este percepută drept unealta infractorilor. Resursele din sistemul judiciar sunt finite. Veţi avea aceiaşi judecători. Aceiaşi care trebuie să gândească. Şi atunci trebuie să se pornească cu schimbarea mindset-ului, cu schimbarea lor.
Reporter: Ştiu că nu v-a plăcut prezenţa lui Nicuşor Dan la Antena 3, dar ajungem la ce a zis Nicuşor Dan, lucruri pentru care lumea îl critică, când spune că magistraţii trebuie să facă şi ceva din interior.
Camelia Bogdan: Dar trebuie să înţeleagă că sunt monitorizaţi, că au spate, că există voinţă politică, că acesta este trendul la noi acum. Nu mai este trendul să ţii spatele infractorilor. Este trendul să soluţionezi dosarele şi să le soluţionezi în materie penală, în interiorul termenului de prescripţie. Pentru aceasta trebuie schimbat mindset-ul Inspecţiei Judiciare, mindset-ul parchetelor. Nu ai cum, cel puţin în aceste situaţii în care schimbi total componenţa completurilor, ca să favorizezi prescripţia… (...)
Şi vă spun de ce: este declaraţia expressis verbis a preşedintei Curţii de Apel Bucureşti. Cântăreşte interesul unui judecător de a-şi motiva dosarele în altă parte sau de a fi la o secţie de statistică din cadrul CSM, pentru care nu are nicio pregătire ca judecător – este o altă problema a sistemului judiciar, detaşaţii – cu interesul public al justiţiei de a avea dosare soluţionate în termenele prevăzute de lege.
Şi atunci, în aceste cazuri, măcar o sesizare la Inspecţia Judiciară pornită din oficiu, o sesizare a Parchetului General, fiindcă vorbim de favorizarea infractorului. Nu ai cum să funcţionezi în lipsa acestor instrumente. Ori, la noi, li se dă senzaţia acestor judecători că nu li se întâmplă nimic.
Şi este foarte relevant interviul judecătoarei Raluca Moroşanu, care explică cum funcţionează doamna judecător Liana Arsenie, cum le pretinde soluţii în dosare, cum le pretinde ca, în dosarele de evaziune fiscală, să pronunţe soluţii de achitare, că nu este vorba de o răspundere penală.
(...) Deci problemele sunt de voinţă, de aplicare a legii. Şi aici trebuie asiguraţi magistraţii că trebuie să… măcar că trebuie să intrăm în OCDE la anul. Eu speram să intrăm din ianuarie 2026. Ar fi oportunităţi minunate oferite României de atragerea unor noi investiţii, dar totul depinde de calitatea rule of law. Protestele sunt vizualizate, sunt popularizate prin Reuters, prin Al Jazeera. M-am uitat astăzi că, de la zi la zi, se transmite ce se întâmplă în România. Este o nouă revoluţie.
Reporter: O nouă revoluţie în justiţie. Să vedem care va fi finalitatea…
Camelia Bogdan: Ştiţi, România n-a avut niciodată un business plan de funcţionare. Trebuie să stabileşti ţinte, obiective, modalitatea de atingere a obiectivelor. În cazul nostru, zicem că doamna Lia Savonea nu este condusă prin proxy şi că ar fi arhitectul. Eu, şi sunt o victimă a acestei constatări… Nu am cui să mă plâng în România. Parchetul General ar fi trebuit să vadă ce s-a întâmplat în dosarul domnului Dan Voiculescu. Cum s-a ajuns la situaţia ca eu să fiu acuzată de abuz în serviciu şi vă promit că nu vom rămâne aici.
Reporter: Mi se pare că miza nu sunteţi dumneavoastră. Interpretarea pe care au dat-o specialiştii în justiţie, presa specializată în justiţie, a fost că hotărârea pronunţată de doamna Lia Savonea, potrivit căreia dumneavoastră aţi fi comis abuz în serviciu când l-aţi condamnat, ar avea ca miză anularea condamnării lui Dan Voiculescu în dosarul ICA. Dumneavoastră aţi fost victimă colaterală. Tot aşa aţi văzut-o şi dumneavoastră? Că n-aţi fost ţintă, ci victimă colaterală, sau aţi fost vizată?
Camelia Bogdan: M-am văzut şi direct vizată. Într-adevăr, asta se urmăreşte şi de aici rezultă intenţia de a săvârşi favorizarea infractorului. Dar abuzul în serviciu al doamnei Savonea şi, în concurs cu această favorizare a infractorului, derivă din faptul că ceea ce a reclamat domnul Dan Voiculescu la Parchet a fost că s-a creat un grup criminal organizat ca să-l condamne pe domnul Dan Voiculescu, s-a investigat uciderea domnului Stan Mustaţă din închisoare, au fost chemaţi pe rând la Parchet toţi judecătorii care au intrat în dosarul ICA, a mai fost chemat şi colegul cu care eu am pronunţat această decizie, domnul Mihai Mihalcea.
Fiindcă nu am pronunţat decizia ca judecător singur, noi l-am condamnat în apel, dar domnul Dan Voiculescu fusese condamnat şi în prima instanţă la cinci ani de închisoare, iar doamna Savonea era cea care a făcut repartizarea în acest dosar. Doamna judecător Lia Savonea mi-a repartizat acest dosar mie şi judecătorului Mihai Mihalcea. Noi am promovat un examen de promovare. Nu am făcut altceva, nu am cerut acest dosar. Când am venit acolo, de aproape o lună şi jumătate, acest dosar aştepta să fie repartizat judecătorilor care urmau la examenul de promovare.
Reporter: Deci aceeaşi Lia Savona care va repartiza dosarul a decis ca aţi comis abuz?
Camelia Bogdan: (…) eu nu puteam să mă duc şi să cer, să fur dosarul ICA şi să‑l soluţionez eu. S‑a repartizat prin hotărârea colegiului de conducere mie şi domnului Mihalcea de către doamna Lia Savonea. În primul rând, şi‑a judecat propria faptă, în condiţiile în care acuzaţia era de grup criminal organizat în vederea condamnării domnului Dan Voiculescu. În al doilea rând, doamna Lia Savonea le‑a exclus, fiindcă s‑au făcut cercetări împotriva mea şi a domnului judecător Mihai Mihalcea… Domnul Mihai Mihalcea se dusese şi dăduse declaraţie la Parchet, spunând că e o operă comună. Nu i‑am cerut o soluţie în acest dosar. Am deliberat până în ultima clipă.
Eram menţionaţi amândoi în ordonanţa de clasare. Domnul Dan Voiculescu, prin proxy, a atacat ordonanţa de clasare, a ajuns dosarul la doamna Lia Savonea, dar doamna Lia Savonea m‑a citat doar pe mine, pe colegul din apel, cu care am deliberat până în ultima zi… m‑a citat doar pe mine. A zis că nu a făcut nimic colegul. Este contrar chiar actelor din dosarul de urmărire penală. În afară de aceasta, l‑a folosit pe coleg că să‑i soluţioneze cererea de recuzare.
Şi este primitiv să fii judecător în propria cauză. Nu m‑aş fi gândit că colegul cu care eu am judecat dosarul ICA, peste ani şi ani, o să se simtă judecător în propria cauză, când noi suntem anchetaţi, el să nu vadă că e şi el acolo judecător. În cele din urmă a fost găsit incompatibil de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dar prin faptul că s‑a blocat recuzarea doamnei Lia Savonea, deci judecătorul Mihai Mihalcea, care era judecător, era acuzat, care a intervenit ca judecător în propria cauză, ca să nu fie târât şi el prin acelaşi amalgam cum am fost târâtă eu, mi s‑au blocat toate mijloacele de apărare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În afară de CEDO, nu am niciun remediu puternic.
Reporter: Iar la CEDO durează nişte ani. Al cui proxy a fost Lia Savonea când a pronunţat decizia aceasta care îl ajută în mod clar pe Dan Voiculescu?
Camelia Bogdan: Asta trebuie să investigheze Parchetul, de asta avem Parchet. Şi ar fi trebuit să investigheze Parchetul din momentul în care vedeau că judecătorul Mihai Mihalcea are interes în cauză, că a fost constatat incompatibil. De atunci trebuia să înceapă… Nu trebuia să ajungem aici. Nu trebuia să ajungem la pronunţarea acestei sentinţe, acestei încheieri de către doi judecători incompatibili.
Reporter: Dar am ajuns...
Camelia Bogdan: Inspecţia Judiciară. Aceste două, deşi sunt instituţii ale statului român, plătite din banii poporului român, din bani publici… şi cred că atunci când se duc să facă investigaţii în ţara, să terorizeze magistraţi, nu cred că stau la cele mai ieftine hoteluri. S-ar putea începe şi de aici un audit al Inspecţiei Judiciare. (…) Există foarte multe remedii. Şi politicul are aceste pârghii în mâini. Să vadă cum funcţionează instituţiile de care trebuie să, care trebuie să garanteze independenţa justiţiei. (…)
Reporter: Ce credeţi că se va întâmpla mai departe în cazul Dan Voiculescu? Pentru că am văzut hotărârea aceea a Liei Savonea, care a decis ca aţi comis abuz în serviciu şi care îl ajută pe Dan Voiculescu să obţină revizuirea, şi am văzut, pe de altă parte, Curtea de Apel Bucureşti luând decizia de suspendare a recuperării prejudiciului din dosarul ICA, în condiţiile în care se recuperase doar o mică parte, iar situaţia recuperării era deja complicată; acum s-a şi renunţat.
În spaţiul public sunt oameni care se tem că o să ajungem nu doar ca decizia de condamnare să fie revizuită, nu doar că nu se mai recuperează prejudiciul şi să-i plătim noi despăgubiri lui Dan Voiculescu că a stat la închisoare. Ce anticipaţi că o să se întâmple mai departe, cunoscând justiţia aşa cum este?
Camelia Bogdan: Trebuie clarificat cum s-a ajuns la această percepţie, deoarece este o hotărâre brevetată de CEDO. Domnul Dan Voiculescu s-a plâns la CEDO. CEDO a constatat că i-au fost respectate toate drepturile. Au fost audiate terţele părţi la care s-a confiscat. Judecătorii au dat o decizie motivată pe 226 de pagini. S-au audiat martori, inculpaţi, s-au analizat rapoarte. Au fost analizate rapoarte, constatări, expertize, constatări tehnico-ştiinţifice şi, peste această decizie deja validată de CEDO – adică CEDO constată că s-au confiscat în temeiul legii interne, dar în lumina standardelor internaţionale – doamna Lia Savonea a constatat că s-a făcut un abuz în serviciu. Practic, că nu doar eu, dar şi CEDO a făcut un abuz în serviciu, confiscând şi brevetând această confiscare de la domnul Dan Voiculescu.
Ce s-a întâmplat imediat şi am observat în presă cumpărată, imediat s-a venit cu această idee că s-a dat această confiscare în baza unor directive netranspuse în statul român. Ce înseamnă nişte directive? Sunt acte ale Uniunii Europene care trebuie transpuse într-o anumită perioadă. Eu nu am confiscat în baza acestor directive, şi oricine poate verifica: decizia este publică, este publicată, se scrie „confiscare în baza codului penal 112, produsul infracţiunii”. Am confiscat in procesul acesta în temeiul codului român şi al legii spălării banilor.
Acesta legislaţie trebuie însă respectate, fiindcă, anticipând că domnul Dan Voiculescu va merge la CEDO, trebuie să analizezi ca judecător în motivare care sunt standardele CEDO în materia confiscării de la terţi. (...) Şi după aceea am spus şi care este calendarul României, calendarul Uniunii Europene şi cum judecătorii români au obligaţia ca, fiind adoptată o directivă, în perioada de transpunere să nu iei nicio măsură contrară directivei, că acesta este principiul superiorităţii dreptului comunitar. Atât am făcut în motivare. Confiscarea s-a făcut în baza legislaţiei statului român.
Doamna Lia Savonea, considerând că doar eu am comis un abuz în serviciu, i-a dat acest impuls domnului Dan Voiculescu să ceară revizuirea. Revizuirea s-a pornit iniţial pe o altă pistă. Probabil a fost abandonată. A fost domnul judecător Andrei Iugan, pe care l-aţi văzut la conferinţa de presă în spatele doamnei judecător Arsenie. Şi domnul judecător a considerat că s-a dus un proxy să dea o declaraţie la notarul.... fiica domnului Mihai Lazăr. Directorul GRIVCO are o fiică notar. Se numeşte Sabina Mihai. Domnul acesta a zis că s-a greşit prejudiciul şi, în faza acestei declaraţii, în ciuda faptului că există o decizie brevetată la standarde internaţionale, în care au fost analizate toate probele, în faţa acestei decizii, aflată într-o situaţie de conflict de interese, de fals, acest judecător, domnul Andrei Iugan, judecătorul cu mâna la gură, cum i-ţi spus dumneavoastră presa, a considerat că se impune o revizuire. După aceea, judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au suspendat recuperarea prejudiciului. Cum s-a putut ajunge aici, fiindcă între timp se pronunţase CEDO şi brevetase confiscarea de la domnul Dan Voiculescu la standarde internaţionale?! Nu poţi să nu citeşti dosarul de urmărire penală, să vezi că un aşa-numit expert se duce şi dă declaraţie la fiul părţii, la fiica directorului CRIVCO. N-ai cum să vezi să nu vezi aşa ceva ca judecător. Ei probabil au fost puşi să facă aceste lucruri; nu pot explica altcumva. Nu zic cu certitudine, dar procurorii trebuie să dispună de urgenţă o anchetă privind această revizuire şi pentru a preveni prejudicierea societăţii româneşti. Dacă nu mie, victima principală, fiindcă mi-am asumat răspunderea în această situaţie, de a pronunţa o confiscare şi de a pronunţa o decizie în care am dispus recuperarea totală a produsului infracţiuni, iar decizia mea a fost confirmată la CEDO.
Reporter: Deci soluţia este la Parchet acum?
Camelia Bogdan: Soluţia este la Parchet. Cu siguranţă ei au obligaţia să prevină. Ar fi avut obligaţia când se suspendau aceste prejudicii, deoarece noi am mai discutat la Curtea de Apel Bucureşti, s-au mai întors decizii definitive cu diferite modificări, s-au mai restituit prejudicii în dosarul Tender, spre exemple.
Doamna Lia Savonea a încercat, în această decizie prin care a dat în favoarea domnului Dan Voiculescu, să convingă opinia publică că ar fi trebuit să rămână nesoluţionată acţiunea civilă în cauzele de spălare de bani cu caracter autonom. Spălarea de bani cu caracter autonom înseamnă că ai o infracţiune - şi de aceea zic că spălarea banilor Securităţii nu s-a prescris nici până în prezent - ai o infracţiune care s-a prescris. Spre exemplu, în cazul domnului Dan Voiculescu faptele de corupţie, privatizarea frauduloasă în sine – dar ceea ce a făcut cu banii, cum au obţinut dosarul, nu se prescrie, deoarece urmează un nou act, şi atunci spălarea de bani are caracter autonom.
De aceea zicem că spălarea de bani cu caracter autonom. Nu trebuie să obţii o condamnare pentru cele două fapte – pentru fapta de corupţie şi pentru fapta de spălare de bani – dar, prin spălarea de bani cu caracter autonom, dacă s-a prescris infracţiunea predicat, ai obligaţia să recuperezi tot, trebuie să indemnizezi societatea şi trebuie să indemnizezi partea civilă. Confiscarea şi indemnizaţia victimelor sunt obligaţii pe care orice judecător specializat în materia corupţiei le cunoaşte, iar doamna judecător Lia Savonea, având în vedere că a avut un profil de judecător care aprecia judecători specializaţi în recuperarea produsului infracţiunii, mi-a scris scrisori de recomandare în care îmi lăuda evoluţiile în această materie, cu siguranţă le ştia, ori nimic nu s-a întâmplat. La noi justiţia este pe persoană fizică, ca să ştiţi.