Judecătoarea Raluca Moroşanu: O spun direct şi foarte clar, dacă vrem să schimbăm ceva, Lia Savonea trebuie să plece. Nu de la Înalta Curte, ci din magistratură

În prima apariţie publică după celebra conferinţa de presă în care a înfruntat conducerea Curţii de Apel în faţa întregii ţări, judecătoarea Raluca Moroşanu vorbeşte, într-un interviu acordat Recorder, despre situaţia dramatică din Justiţie şi dezvăluie detalii incredibile din interiorul uneia dintre cele mai importante instanţe din România:

• Curtea de Apel Bucureşti (CAB) este condusă "ca un SRL în care patronul stabileşte ce vrea el şi noi trebuie să ne supunem".

• Când au fost puşi să-şi aleagă reprezentanţii în colegiul de conducere al instanţei, judecătorilor din CAB li s-au oferit buletine de vot cu o singură opţiune.

• "Avem seminarii de formare profesională în care ni se tot spune că trebuie să fim oameni, să înţelegem problemele inculpaţilor".

• "Am trăit vremuri în care colegiu luau şpagă şi au fost şi condamnaţi. Mă tem că acele vremuri se întorc".

• "Suntem încurajaţi să plecăm la pensie. Pentru că trebuie să vină oameni noi, mai tineri şi mai ascultători".

Redăm mai jos cele mai importante declaraţii făcute de judecătoarea Raluca Moroşan, citate de News.ro.

"De frică (nu s-a mobilizat până acum magistraţii), evident. Oamenii nu mai cred că se va schimba ceva. Nu mai cred asta. Şi chiar dacă se va schimba conducerea Curţii de Apel Bucureşti, câtă vreme la vârful celălalt rămâne cine a generat de fapt această situaţie, nu se va schimba nimic. Doamna Arsenie va fi înlocuită cu cineva la fel de ascultător, faţă de… Aşa că o s-o spun direct… oricum, urmare a acestui interviu este posibil să fiu exclusă din magistratură, nu mai are nicio importanţă pentru mine asta… O spun direct şi foarte clar: dacă vrem să schimbăm ceva, doamna Lia Savonea trebuie să plece. Nu de la şefia Înaltei Curţi, din întreg sistemul trebuie să plece din magistratură. Dacă schimbăm doar preşedinţii Curţilor, cu siguranţă va veni în locul lor cineva… oamenilor le va fi frică, nu vor candida şi în locul doamnei Arsenie va veni tot cineva sugerat, impus, cum vreţi dvs., de acolo."

"Unii oameni cred că, Lia Savonea, având aceste relaţii în politică, poate să le asigure în continuare pensii, salarii, că va interveni şi va rezolva aceste lucruri care ne dor pe toţi...Doi, stilul dumneaei de comunicare este atât de agresiv, să zic, încât unii se sperie, iar alţii devin la fel ca ea. Odată ce dispare doamna Savonea, cei pe care i-aţi văzut, care sunt în jurul dumneaei, se vor speria. Se vor speria. Nu vor mai avea spatele asigurat, să zic aşa. Doamna Liana Arsenie este ferm convinsă că nu i se poate întâmpla nimic şi o spune cu subiect şi predicat: pot să fac ce vreau, nu mi se poate întâmpla nimic, pentru ca sistemul a fost organizat în aşa fel încât să nu i se poată întâmpla nimic. Ei bine, eu sunt convinsă că în momentul în care va dispărea spatele sistemului putem să începem o reformă reală. Soluţia nu este numai să plece doamna Savonea, ăsta ar fi primul punct, este necesară şi validarea actualului Consiliu Superior al Magistraturii, adică din punctul meu de vedere să spună colegii dacă mai vor să menţină în funcţie membrii care sunt în prezent în Consiliul Superior al Magistraturii, legal nu prea avem cum să facem asta, deci ar trebui să fie modificată legea".

'Soluţia principală este modificarea legislativă, să modificăm legile justiţiei, să ne întoarcem şi eventual să îmbunătăţim ceea ce era înainte de momentul 2022, promovări prin concurs, planificările aşa cum trebuie, făcute pe un an, şi membrii Colegiului de conducere să nu mai fie numai cei care sunt numiţi de preşedinte, să nu mai existe această concentrare de putere în mâna preşedintelui de instanţă şi desigur numirea şefului ÎCCJ ar trebui să ne gândim dacă e o soluţie bună să fie numit de CSM. Eu nu am nimic împotriva sa fie numit de CSM, nu este o problemă legislativă, ci mai degrabă e o problemă de oameni. Cred că nimeni nu ar fi comentat cu privire la puterile preşedintelui de instanţă dacă am fi avut nişte preşedinţi de instanţă buni. Nu pe cineva ca Liana Arsenie."

"Oamenii se tem că nu se va schimba nimic nici acum, că dacă nu se schimbă acum nu se va mai schimba niciodată".

"Modificările legislative survenite în anul 2022 au condus la următoarea situaţie: cam toată puterea este în mâna preşedintelui instanţei, în cazul nostru în mâna preşedintei Curţii de Apel Bucureşti, care numeşte şi vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie, practic, toţi, pe româneşte, sunt oamenii lor. Anterior, să zicem, anului 2023, eram consultaţi, eram implicaţi în deciziile conducerii. Ei bine, din momentul 2023 şi, repet, în mod special de când preşedinte este doamna Liana Arsenie, nu am mai fost implicaţi în nicio decizie a conducerii. Nu ni se comunică hotărârile Colegiului de conducere, habar nu avem ce se discută şi ce decizii se iau acolo, planificările sunt modificate fără să ne fie adus la cunoştinţă, practic, suntem, ce să vă spun, nişte angajaţi ai unui SRL unde patronul stabileşte ce vrea el şi noi trebuie să ne supunem.

"Toată lumea ştia că sunt doi colegi (care au fost aleşi recent din rândul judecătorilor în Colegiul de Conducere - n.r.) care, bineînţeles, au fost rugaţi de conducere să participe la aceste alegeri, deci doar doi pentru două locuri, iar ceea ce pe mine m-a revoltat – pe buletinul de vot există o singură căsuţă, nu aveai posibilitatea să spui «Nu». Toate buletinele de vot pe care le-am văzut anterior aveau două variante de răspuns, «Da» şi «Nu». Acest Colegiu de conducere stabileşte, la începutul anului, componenţa completelor de judecată, urmărind asigurarea continuităţii completului, deci să nu se schimbe. Schimbările se fac în mod excepţional, pe baza anumitor criterii stabilite de lege, care vor exclude înlocuirea arbitrară a judecătorilor…. Nu se respectă aceste prevederi".

"Se fac schimbări în componenţa completelor (pentru a influenţa dosarele). Nu este posibil – şi vorbesc de domnul Cătălin Pavel – nu este posibil ca un om să intre în şedinţă să audieze martori o lungă perioadă de timp, şi mulţi martori, şi pe urmă să fie schimbat de pe o zi pe alta. Şi nu poţi să vii să spui că asta e în interesul instanţei, că e în interesul justiţiei. Ce interes? Ce degrevare de activitate când omul n-a cerut aşa ceva? Totul este ocult la noi".

"Nu simt, ştiu (că actuala conducere a instanţei îşi doreşte judecători indulgenţi cu inculpaţii). Ştiu că îşi doreşte colegi indulgenţi cu inculpaţii. Pentru că ni se tot expune, inclusiv la… am avut seminarii de formare profesională la care ni se tot spune că trebuie să fim oameni, doamna Arsenie aşa, că trebuie să fim oameni, să fim oameni, să înţelegem problemele inculpaţilor, am avut, de exemplu, un seminar cu tema evaziunea fiscală unde a fost adusă pentru a ţine seminarul o doamnă avocat, profesor universitar, e adevărat, adică am şi eu cărţile dumneaei la birou, le citesc, deci nu despre asta este vorba, numai că, în cele două zile de seminar, cam 90 la sută ni s-a explicat cum trebuie să achităm noi inculpaţii pentru evaziune fiscală, iar doamna Arsenie a venit personal să ne spună în cadrul acestui seminar că evaziunea fiscală de fapt nu prea există aşa, în general, şi că ar trebui să fie ultima soluţie condamnarea inculpaţilor pentru evaziune fiscală, că ar trebui să se găsească alte alternative la penal, că marea majoritate ar trebui să ajungă în civil, şi nu în penal, mă rog, contencios probabil, şi că răspunderea administratorilor unor societăţi ar trebui să fie de ordin civil, nu penal, în cadrul acestei fapte, să zic".

"Eu am trăit şi alte vremuri, vremuri în care aveam colegi care luau şpagă, nu ştiu, dacă aveţi alt termen mai elegant pentru asta, vă rog să mi-l spuneţi, dar eu nu am. Erau puţini şi au fost condamnaţi. Această practică s-a oprit la un moment dat, au fost condamnaţi. Mă tem că în acest moment această practică este reluată. Cum (să combată instituţiile statului aceste practici)? Cum, că legea… Legea a fost modificată, o dată, apoi, ca să poţi să documentezi, să dovedeşti, să dovedească un procuror o infracţiune de corupţie, ar trebui să fie făcută bineînţeles de Secţia specială de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi să ceară, bineînţeles, care este proba cea mai importantă? Interceptări. Or, aceste interceptări intră în competenţa Înaltei Curţi şi trec, bineînţeles, prin mâna preşedintelui Înaltei Curţi. Dacă preşedintele Înaltei Curţi nu este un om de bună-credinţă, cel vizat va fi anunţat imediat şi toată munca procurorilor este degeaba".

Întrebată dacă simte că un judecător care ar dori să meargă spre zona de corupţie nu are de ce să se teamă, în prezent, Raluca Moroşanu a replicat: "Nici cea mai mică teamă. Degeaba vor procurorii să facă ceva, dacă vor, bineînţeles, pentru că în momentul în care se vor duce la instanţa competentă să emită aceste mandate de supraveghere tehnică, e degeaba. Vor fi pe hârtie, dar nu se va întâmpla nimic. Cel mai probabil, cel implicat va fi anunţat".

"Sunt singurul judecător care a votat împotriva sau … Cum i s-a spus: dezavuăm proiectul de lege privind pensiile magistraţilor… deci eu am fost cea care nu a dezavuat proiectul de lege, că am votat împotriva protestării faţă de acest proiect, pentru un motiv foarte simplu: în viaţă când constaţi că vei pierde şi îţi dai seama că vei pierde – şi noi vom pierde aceste pensii de serviciu, inevitabil (…) – mai bine renunţi elegant la ceea ce evident nu mai poţi câştiga, ca să te preocupi de problemele reale ale justiţiei pentru că nu pensiile sunt problemele reale în justiţie. Problemele reale ale justiţiei sunt volumul de muncă, lipsa de personal, legislaţia care se schimbă tot timpul, lipsa infrastructurii, nu avem săli de judecată în care să judecăm, termenele pe care le dăm, pentru că se discută despre prescripţie şi despre lungirea proceselor… păi unde să dai termen într-un dosar când tu nu ai sală de judecată decât de două ori pe lună? Când să soluţionezi dosarul dacă nu poţi să dai termen decât la două săptămâni, la o lună, şi în această perioadă ai multe, multe alte lucruri de făcut şi alte dosare? Am avut 80 de dosare într-o lună, iar sala de judecată o împart cu alţi 20 de colegi."

"Pensiile de serviciu nu vor mai putea fi susţinute financiar de stat. Nu este problema numai a statului român, este o problemă pe toată planeta, în Europa cel puţin, se discută în toate statele de creşterea vârstei de pensionare din acest motiv. Deci eu nu cred că vor fi susţinute economic, chiar dacă acum vor rămâne aşa, cred că în foarte scurt timp, cinci-zece ani, nu vor mai exista deloc pensii de serviciu. Deci decât să ne cramponăm de acest lucru, de o pensie în formula pe care o avem acum, mai bine ne-am preocupa să menţinem salariile mari, pentru că într-adevăr se munceşte foarte mult şi oamenii îşi merită salariile, să reducem volumul de muncă, să facem condiţii pentru judecători, pentru că să ştiţi că colegii nu sunt speriaţi în sine de vârsta de 65 de ani, sunt speriaţi de perspectiva de a rămâne încă 20-25 de ani într-un sistem ca cel pe care l-au creat doamnele pe care le-aţi văzut dvs. în conferinţa de presă. Am avut posibilitatea să mă pensionez, dar nu am făcut acest lucru. În prezent magistraţii sunt încurajaţi să se pensioneze: 'Pentru că trebuie să vină oameni noi, mai tineri şi mai ascultători'".

Vă invităm să urmăriţi materialul video.