Cehia şi M.Britanie, singurele ţări membre UE care nu s-au alăturat noului tratat fiscal
25 dintre cele 27 de state membre UE au fost de acord să se alăture noului tratat fiscal, ce va introduce reguli mai stricte privind disciplina bugetară, Cehia şi Marea Britanie fiind singurele ţări care au refuzat să îl semneze.
Premierul britanic David Cameron a avertizat că guvernul său va reacţiona, dacă tratatul ameninţă interesele Londrei. El a invocat "temeri juridice" faţă de folosirea instituţiilor UE pentru implementarea tratatului.
Cehii au citat "motive constituţionale" pentru refuzul lor, a anunţat preşedintele francez Nicolas Sarkozy.
Preşedintele ceh Vaclav Klaus, un eurosceptic, ar putea fi reticent faţă de semnarea documentului, au spus analişti anterior. Praga nu face parte, încă, din zona euro, dar, asemeni tuturor statelor membre UE noi, îşi doreşte să adere.
Obiectivul tratatutului este o coordonare mult mai strânsă a politicii bugetare în întreaga UE, pentru a evita acumularea de deficit excesiv.
Germania, cel mai mare creditor şi cea mai puternică economie din zona euro, este unul dintre principalii susţinători ai documentului, ce va permite Curţii Europene de Justiţie să monitorizeze respectarea condiţiilor impuse şi să îi amendeze pe cei care le încalcă.
Tratatul asigură şi un rol sporit Comisiei Europene pentru verificarea bugetelor naţionale.
Liderii europeni au mai discutat la summitul de luni metode pentru a stimula creşterea economică, în pofida măsurilor de austeritate dure adoptate de multe ţări - şi s-au concentrat pe reducerea ratei şomajului în zona euro.
Marea Britanie şi Danemarca sunt singurele ţări care au anunţat că nu intenţionează să adere la euro.
Cameron a subliniat că "este un lucru bun că noul tratat este explicit şi clar, pentru că nu poate extinde competenţele UE". "Nu trebuie să ia măsuri care să submineze în vreun fel poaţa unică europeană", a spus el, adăugând: "Vom urmări atent".
Premierul britanic a insistat şi asupra faptului că tratatului nu impune nicio obligaţie Londrei.
Cameron şi-a folosit luna trecută dreptul de veto, pentru a respinge acordul, explicând că ţara sa trebuie să îşi păstreze autoritatea asupra serviciilor financiare din City.
Criza din zona euro a dominat summitul de luni, în condiţiile în care Grecia riscă în continuare să intre în inacapacitate de plată.
Greva generală din Belgia, ce a paralizat transporturile, le-a amintit liderilor UE de nemulţumirea opiniei publice faţă de măsurile de austeritate.
Discuţiile s-au concentrat şi pe reducerea ratei şomajului, ce a atins o medie de 10% în zona euro, în timp ce şomajul în rândul tinerilor este adesea mult mai mare.
Există temeri că reduceri bugetare ample vor afecta companiile şi pregătirea forţei de muncă. În aceste condiţii, liderii au discutat măsuri de a susţine întreprinderile mici şi mijlocii, dintre care multe se plâng de costuri administrative excesive impuse de Bruxelles.
Într-o declaraţie comună privind creşterea economică, ei au notat că reducerea deficitului bugetar nu este o măsură suficientă. "Trebuie să ne modernizăm economiile şi să ne consolidăm competitivitatea pentru a asigura o creştere sustenabilă", potrivit comunicatului.
UE va ajuta la finanţarea unor programe pentru ca tinerii să se angajeze sau să poată face cursuri de calificare în statele membre cu cea mai mare rată a şomajului.
De asemenea, liderii europeni au promis să accelereze implementarea mai multor măsuri pentru dezvoltarea pieţei unice din UE, printre care un acord privind un sistem comun de patentare în UE, ce va fi introdus în iulie, orientarea mai bună a fondurilor UE către IMM-uri şi introducerea de legislaţii naţionale care să creeze o piaţă unică funcţională în domeniile serviciilor şi energiei.
Comisia Europeană a anunţat că fonduri europene în valoare de 82 cde miliarde de euro sunt disponibile statelor membre pentru proiecte vizând să impulsioneze creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.
